Adrian Furnicã

Simțuri zdrențuite

Sunt singur și oftez
Din toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Ascunde lumii
De afarã
Cât de mult te iubesc

Sunt singur și strig
Cãtre toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Umple spațiile interioare
Cu zgomotul
Dragostei mele
Pentru tine

Sunt singur și nu-mi gãsesc
Identitatea furatã
De un gând rãzleț
Care, trecând hai-hui prin
Mintea mea
Mi-a spus cã s-ar putea
Sã mã pãrãsești într-o zi

Uitã-te, iubirea mea, în sus
Ca sã vezi cã numai stelele
Cerului meu interior
Au rãmas de pazã
La porțile viselor
Cu tine
Împletindu-ți prin pãr
Câte o dorințã
Dulce
Și sãrutându-ți picioarele
În semn de supunere
Și mulțumire

Sunt singur și nu-mi doresc
Decât un sãrut al tãu
Care sã-mi linișteascã
Simțurile
Zdrențuite
De durerea de a nu fi
Aici.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am nevoie de tine
  2. Toamna iubirii
  3. Ai sã mã iubești?
  4. Unduiri
  5. Mai stai…
  6. Unde se termina iubirea
  7. Prea rece
  8. În direcția ta
  9. Cu tine
  10. Adio, realitate
  11. Buza ta de sus
  12. O mânã de sentimente
  13. Am scris invers
  14. Esti prea vie
  15. Te iubesc
  16. Eu-tu
  17. Poezie amarã
  18. Nãpãdit
  19. În aceeași direcție
  20. Tristețea de a te fi cunoscut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii