Adrian Furnicã

Simțuri zdrențuite

Sunt singur și oftez
Din toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Ascunde lumii
De afarã
Cât de mult te iubesc

Sunt singur și strig
Cãtre toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Umple spațiile interioare
Cu zgomotul
Dragostei mele
Pentru tine

Sunt singur și nu-mi gãsesc
Identitatea furatã
De un gând rãzleț
Care, trecând hai-hui prin
Mintea mea
Mi-a spus cã s-ar putea
Sã mã pãrãsești într-o zi

Uitã-te, iubirea mea, în sus
Ca sã vezi cã numai stelele
Cerului meu interior
Au rãmas de pazã
La porțile viselor
Cu tine
Împletindu-ți prin pãr
Câte o dorințã
Dulce
Și sãrutându-ți picioarele
În semn de supunere
Și mulțumire

Sunt singur și nu-mi doresc
Decât un sãrut al tãu
Care sã-mi linișteascã
Simțurile
Zdrențuite
De durerea de a nu fi
Aici.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Imaginea ta
  2. Sã mã sãruți
  3. Atât de departe
  4. Am plâns
  5. N-aș fi crezut
  6. Vâltoare
  7. Sãrutul încrâncenat și singur
  8. Nebun dupã tine
  9. Dorințe nemãrturisite
  10. Am scris invers
  11. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  12. Într-o cutã
  13. Idei
  14. ????
  15. Cum te iubesc
  16. În spatele urechii
  17. Tristeți sublim uitate
  18. Aproape
  19. Semnul tãu
  20. Sentimente la întâmplare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii