Adrian Furnicã

Simțuri zdrențuite

Sunt singur și oftez
Din toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Ascunde lumii
De afarã
Cât de mult te iubesc

Sunt singur și strig
Cãtre toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Umple spațiile interioare
Cu zgomotul
Dragostei mele
Pentru tine

Sunt singur și nu-mi gãsesc
Identitatea furatã
De un gând rãzleț
Care, trecând hai-hui prin
Mintea mea
Mi-a spus cã s-ar putea
Sã mã pãrãsești într-o zi

Uitã-te, iubirea mea, în sus
Ca sã vezi cã numai stelele
Cerului meu interior
Au rãmas de pazã
La porțile viselor
Cu tine
Împletindu-ți prin pãr
Câte o dorințã
Dulce
Și sãrutându-ți picioarele
În semn de supunere
Și mulțumire

Sunt singur și nu-mi doresc
Decât un sãrut al tãu
Care sã-mi linișteascã
Simțurile
Zdrențuite
De durerea de a nu fi
Aici.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Licurici
  2. Sã mã sãruți
  3. Identic cu tine
  4. Licitație
  5. Nebãnuita neputințã
  6. Prea rece
  7. Rãscruce
  8. Într-o cutã
  9. Nebun dupã tine
  10. Hibernare
  11. Dragostea ta
  12. Tristețe
  13. O picãturã din sufletul tãu
  14. Prin mine
  15. Captivã
  16. Aproape
  17. Marginea existenței
  18. Într-o cutã
  19. Vise
  20. Noi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii