Adrian Furnicã

Împotriva mea

Soarele cade perpendicular pe urechea mea
Șoptindu-mi sã te primesc din nou în
Gândul meu
Dar eu nu vreau.
Ploaia mi se scurge printre firele de pãr
Insinuând cã ar fi bine sã te chem la pieptul meu
Dar eu nu vreau
Vântul mã împinge de la spate
Cãtre tine, doar, doar te voi îmbrãțișa din nou
Dar eu nu vreau
Și totul din mine se revoltã împotriva mea
În speranța cã te voi ierta cã m-ai pãrãsit
Dar tot nu vreau.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Minunea de a fi existat
  2. Sãrutul încrâncenat și singur
  3. Altfel, de ce?
  4. Neant
  5. Esti prea vie
  6. Și ce dacã, iubito…
  7. Atingeri ireale
  8. Nãpãdit
  9. Cadavrele cuvintelor
  10. Trupurile viselor
  11. Licurici
  12. Între douã bãtãi
  13. Încã o lacrimã...
  14. Aproape
  15. ????
  16. Bun comun
  17. N-aș fi crezut
  18. Rotunjimile iubirii
  19. Inventar
  20. Fluturii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii