Adrian Furnicã

Încã te iubesc

Am cântat de pe ulucã
Gustul drumului de ducã

Ochii mici, mijiți în soare
Stau ascunși în subțioare

Dorul dupã ochi albaștri
Urcã sus printre pilaștrii

Numai dragostea nebunã
Vrea sã fie stinsã-n lunã

Iar prin gânduri, cu mãsurã
Numai praf, pelin și zgurã

Unde pleci, trãgându-mi ușa
Și mã lași precum pãpușa ?

Stai un pic, doar pânã miercuri
Sã mai facem iarã cercuri

Luãm sãrutul de povarã
Și îi facem vânt pe scarã

Și surâsul dinspre dinte
Sã îl facem președinte

Ce atâta nemurire
Dã-o încolo de iubire

Pa și pusi, sunt la garã
Și sã nu îmi scrii disearã

Și de-o fi sã mai trãiesc
Sã știi: încã te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Adio, realitate
  2. Licurici
  3. Cheia norocului
  4. Mãnunchiuri
  5. Ma uit in largul marii caprui
  6. Mecanism matematic și misogin
  7. Unde ar fi trebuit sã fii
  8. Vorbe
  9. Când vei pleca
  10. Semnul tãu
  11. Neant
  12. Imaginea ta
  13. Noi
  14. Labirintul
  15. Te simt în mine
  16. Oarecum perfect
  17. Zâmbet rece
  18. Unduiri
  19. Atât de departe
  20. Idei

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii