Adrian Furnicã

Încã te iubesc

Am cântat de pe ulucã
Gustul drumului de ducã

Ochii mici, mijiți în soare
Stau ascunși în subțioare

Dorul dupã ochi albaștri
Urcã sus printre pilaștrii

Numai dragostea nebunã
Vrea sã fie stinsã-n lunã

Iar prin gânduri, cu mãsurã
Numai praf, pelin și zgurã

Unde pleci, trãgându-mi ușa
Și mã lași precum pãpușa ?

Stai un pic, doar pânã miercuri
Sã mai facem iarã cercuri

Luãm sãrutul de povarã
Și îi facem vânt pe scarã

Și surâsul dinspre dinte
Sã îl facem președinte

Ce atâta nemurire
Dã-o încolo de iubire

Pa și pusi, sunt la garã
Și sã nu îmi scrii disearã

Și de-o fi sã mai trãiesc
Sã știi: încã te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Umbrele noptii
  2. Oarecum perfect
  3. Feminin
  4. Am plâns
  5. Mã doare
  6. Cu o secundã mai târziu
  7. Decupaj
  8. Tristeți sublim uitate
  9. Într-o cutã
  10. Peste tine
  11. Indigestie
  12. Zâmbet rece
  13. Buze tari
  14. Vâltoare
  15. În aceeași direcție
  16. Marginea existenței
  17. Împotriva mea
  18. Unde ar fi trebuit sã fii
  19. Mirare
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii