Adrian Furnicã

Încã te iubesc

Am cântat de pe ulucã
Gustul drumului de ducã

Ochii mici, mijiți în soare
Stau ascunși în subțioare

Dorul dupã ochi albaștri
Urcã sus printre pilaștrii

Numai dragostea nebunã
Vrea sã fie stinsã-n lunã

Iar prin gânduri, cu mãsurã
Numai praf, pelin și zgurã

Unde pleci, trãgându-mi ușa
Și mã lași precum pãpușa ?

Stai un pic, doar pânã miercuri
Sã mai facem iarã cercuri

Luãm sãrutul de povarã
Și îi facem vânt pe scarã

Și surâsul dinspre dinte
Sã îl facem președinte

Ce atâta nemurire
Dã-o încolo de iubire

Pa și pusi, sunt la garã
Și sã nu îmi scrii disearã

Și de-o fi sã mai trãiesc
Sã știi: încã te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Pasiune
  2. Simțuri zdrențuite
  3. Alb
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Tristețe
  6. Cuvinte mai moi
  7. Suspinul
  8. Zâmbet rece
  9. Senzații
  10. Îmbrãcatã în luminã
  11. Din cauza ta
  12. Când vei pleca
  13. Neant
  14. Prea rece
  15. Singur în mine
  16. Captivã
  17. Poezie amarã
  18. În mine parte
  19. În aceeași direcție
  20. Vitrina sufletului tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii