Adrian Furnicã

Încã te iubesc

Am cântat de pe ulucã
Gustul drumului de ducã

Ochii mici, mijiți în soare
Stau ascunși în subțioare

Dorul dupã ochi albaștri
Urcã sus printre pilaștrii

Numai dragostea nebunã
Vrea sã fie stinsã-n lunã

Iar prin gânduri, cu mãsurã
Numai praf, pelin și zgurã

Unde pleci, trãgându-mi ușa
Și mã lași precum pãpușa ?

Stai un pic, doar pânã miercuri
Sã mai facem iarã cercuri

Luãm sãrutul de povarã
Și îi facem vânt pe scarã

Și surâsul dinspre dinte
Sã îl facem președinte

Ce atâta nemurire
Dã-o încolo de iubire

Pa și pusi, sunt la garã
Și sã nu îmi scrii disearã

Și de-o fi sã mai trãiesc
Sã știi: încã te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dragoste de vânzare
  2. Te simt în mine
  3. Pedeapsa
  4. Buze tari
  5. Mãnunchiuri
  6. Când vei pleca
  7. Întuneric
  8. Mecanism matematic și misogin
  9. Metamorfoza
  10. Tristețea de a te fi cunoscut
  11. Esti prea vie
  12. Mai stai…
  13. N-aș fi crezut
  14. Nu te-am cunoscut niciodatã
  15. Am plâns
  16. Decupaj
  17. Nud îmbãtãtor
  18. Ma uit in largul marii caprui
  19. Vorbe
  20. Atingeri ireale

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii