Adrian Furnicã

Când vei pleca

Ieri am înghițit luna plinã
Cu garniturã de stele.
Așteptam de mult clipa asta
Cãci, în fiecare zi, vânzãtorul încerca
Sã-mi bage pe gât
Câte un Crai Nou
La același preț
Azi mã pregãtesc sã pun pe masã
Soarele
Cu gândul ascuns de a pãstra
O felie pe care s-o mãnânc mai încolo
Poate cine știe

Așa, nu o sã-mi mai fie frig
Când vei pleca.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Jocul
  2. Marginea existenței
  3. Zâmbet rece
  4. Sentimente la întâmplare
  5. Neant
  6. Mirare
  7. Cuvinte nerostite
  8. Nebãnuita neputințã
  9. ????
  10. Epilog
  11. Vitrina sufletului tãu
  12. Noi
  13. Prea rece
  14. Un fel de fericire
  15. Hibernare
  16. Univers infinit de plăceri
  17. Suspinul
  18. Acolo unde se termina iubirea
  19. Poezie amarã
  20. În spatele urechii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii