Adrian Furnicã

Când vei pleca

Ieri am înghițit luna plinã
Cu garniturã de stele.
Așteptam de mult clipa asta
Cãci, în fiecare zi, vânzãtorul încerca
Sã-mi bage pe gât
Câte un Crai Nou
La același preț
Azi mã pregãtesc sã pun pe masã
Soarele
Cu gândul ascuns de a pãstra
O felie pe care s-o mãnânc mai încolo
Poate cine știe

Așa, nu o sã-mi mai fie frig
Când vei pleca.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mã doare
  2. Dragostea ta
  3. Prin mine
  4. Suspinul
  5. Mecanism matematic și misogin
  6. Ruga
  7. Nebãnuita neputințã
  8. Simțuri zdrențuite
  9. Prezent prea simplu
  10. Șoapte
  11. În mine parte
  12. Cuvinte nerostite
  13. Cum te visez?
  14. Mãnunchiuri
  15. Vise
  16. Poate cine știe…
  17. Un fel de fericire
  18. Ai sã mã iubești?
  19. Indigestie
  20. Te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii