Adrian Furnicã

Când vei pleca

Ieri am înghițit luna plinã
Cu garniturã de stele.
Așteptam de mult clipa asta
Cãci, în fiecare zi, vânzãtorul încerca
Sã-mi bage pe gât
Câte un Crai Nou
La același preț
Azi mã pregãtesc sã pun pe masã
Soarele
Cu gândul ascuns de a pãstra
O felie pe care s-o mãnânc mai încolo
Poate cine știe

Așa, nu o sã-mi mai fie frig
Când vei pleca.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Umbrele noptii
  2. Noapte liniștitã
  3. Mãnunchiuri
  4. Te iubesc
  5. Nebun dupã tine
  6. Unduiri
  7. Epilog
  8. Bun comun
  9. Acolo unde se termina iubirea
  10. Cu fața cãtre mine
  11. Înãuntru fãrã de sfârșit
  12. Hibernare
  13. Licitație
  14. Încã te iubesc
  15. N-aș fi crezut
  16. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  17. Regãsirea
  18. Mirare
  19. Suspinul
  20. Esti prea vie

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii