Adrian Furnicã

Când vei pleca

Ieri am înghițit luna plinã
Cu garniturã de stele.
Așteptam de mult clipa asta
Cãci, în fiecare zi, vânzãtorul încerca
Sã-mi bage pe gât
Câte un Crai Nou
La același preț
Azi mã pregãtesc sã pun pe masã
Soarele
Cu gândul ascuns de a pãstra
O felie pe care s-o mãnânc mai încolo
Poate cine știe

Așa, nu o sã-mi mai fie frig
Când vei pleca.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Într-o cutã
  2. N-aș fi crezut
  3. De ce-mi lipsești
  4. Poezie amarã
  5. Nebãnuita neputințã
  6. Oarecum perfect
  7. Acolo unde se termina iubirea
  8. Cheia norocului
  9. Tristeți sublim uitate
  10. Încã o lacrimã...
  11. Semnul tãu
  12. Suspinul
  13. Sentimente la întâmplare
  14. În spatele urechii
  15. Am scris invers
  16. Mirare
  17. Te iubesc
  18. Imaginea ta
  19. Poate cine știe…
  20. Tu și restul lumii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii