Adrian Furnicã

Când vei pleca

Ieri am înghițit luna plinã
Cu garniturã de stele.
Așteptam de mult clipa asta
Cãci, în fiecare zi, vânzãtorul încerca
Sã-mi bage pe gât
Câte un Crai Nou
La același preț
Azi mã pregãtesc sã pun pe masã
Soarele
Cu gândul ascuns de a pãstra
O felie pe care s-o mãnânc mai încolo
Poate cine știe

Așa, nu o sã-mi mai fie frig
Când vei pleca.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O singurã ființã
  2. ????
  3. Altfel, de ce?
  4. Bun comun
  5. Cu o secundã mai târziu
  6. Vitrina sufletului tãu
  7. Un fel de fericire
  8. Revelația
  9. Neant
  10. Simțuri zdrențuite
  11. Aproape
  12. Tristețe
  13. Înãuntru fãrã de sfârșit
  14. Inventar
  15. Somnul de dinainte
  16. Dragostea ta
  17. Cu fața cãtre mine
  18. Mecanism matematic și misogin
  19. Disperare
  20. Sãrutul încrâncenat și singur

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii