Adrian Furnicã

Înãuntru fãrã de sfârșit

Postat la 15 Mai, 2008 de Adrian Furnica

Simt cum se lasã seara
Peste goliciunea gândurilor
Fãcându-le sã orbecãiascã
Fãrã noimã prin capul meu,
Lovindu-se de singura imagine
Care a mai rãmas închisã
În spatele ochilor

E întuneric
Iar privirea întoarsã cãtre
Înãuntrul fãrã de sfârșit
Nu te mai zãrește decât
Pe tine,
Umbra a ceea ce am trãit
Ieri
Și speranța a ce va sã vie
Poate mâine,
Poate niciodatã,
Poate pentru totdeauna

De ce se zbat, oare, toate
Amintirile ?
Oare nu simt
Și ele
Cât mã doare
Absența ta,
Locul gol lãsat de tine,
Urma sãrutului fierbinte,
Singurãtatea fãrã de sfârșit?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Somnul tãu
  2. Imaginea ta
  3. Vâltoare
  4. Minunea de a fi existat
  5. Identic cu tine
  6. ????
  7. Încã o lacrimã...
  8. Fãrã pereche
  9. Marginea existenței
  10. Cuvinte mai moi
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Bun comun
  13. Nud îmbãtãtor
  14. Buza ta de sus
  15. Tristeți sublim uitate
  16. Revelația
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Mai stai…
  19. Umed și cald
  20. Te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii