Adrian Furnicã

Înãuntru fãrã de sfârșit

Simt cum se lasã seara
Peste goliciunea gândurilor
Fãcându-le sã orbecãiascã
Fãrã noimã prin capul meu,
Lovindu-se de singura imagine
Care a mai rãmas închisã
În spatele ochilor

E întuneric
Iar privirea întoarsã cãtre
Înãuntrul fãrã de sfârșit
Nu te mai zãrește decât
Pe tine,
Umbra a ceea ce am trãit
Ieri
Și speranța a ce va sã vie
Poate mâine,
Poate niciodatã,
Poate pentru totdeauna

De ce se zbat, oare, toate
Amintirile ?
Oare nu simt
Și ele
Cât mã doare
Absența ta,
Locul gol lãsat de tine,
Urma sãrutului fierbinte,
Singurãtatea fãrã de sfârșit?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Lucire clarã
  2. Esti prea vie
  3. Te iubesc
  4. Hibernare
  5. Mi-e dor
  6. Iubita mea
  7. Vâltoare
  8. Tristeți sublim uitate
  9. Semnul tãu
  10. Cu tine
  11. Fãrã pereche
  12. În direcția ta
  13. Nud îmbãtãtor
  14. Decupaj
  15. Între douã bãtãi
  16. Adio, realitate
  17. Nu te-am cunoscut niciodatã
  18. Dragoste de vânzare
  19. ????
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii