Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vâltoare
  2. Într-o cutã
  3. Noi
  4. Nu te-am cunoscut niciodatã
  5. Ochii tãi
  6. Indigestie
  7. Mirare
  8. Metamorfoza
  9. Cu o secundã mai târziu
  10. Nerostire
  11. Oarecum perfect
  12. Peste tine
  13. Disperare
  14. Unduiri
  15. Toamna iubirii
  16. Univers infinit de plăceri
  17. Pasiune
  18. Vise
  19. O mânã de sentimente
  20. Labirintul

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii