Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Îmbrãcatã în luminã
  2. Împotriva mea
  3. Atât de departe
  4. Tristețe
  5. Definitiv
  6. O picãturã din sufletul tãu
  7. În aceeași direcție
  8. Imaginea ta
  9. Idei
  10. Licurici
  11. Nãpãdit
  12. Simțuri
  13. Labirintul
  14. Șoapte
  15. Încã te iubesc
  16. Univers infinit de plăceri
  17. Atingeri ireale
  18. Unde ar fi trebuit sã fii
  19. Cadavrele cuvintelor
  20. Geometria iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii