Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dorințe nemãrturisite
  2. Conținut
  3. Trupurile viselor
  4. Hibernare
  5. Limbaj
  6. Mai în interior
  7. În mine parte
  8. Nãpãdit
  9. Licurici
  10. Idei
  11. Acolo unde se termina iubirea
  12. Somnul tãu
  13. Mãnunchiuri
  14. Sentimente la întâmplare
  15. Sfâșiere
  16. Tristeți sublim uitate
  17. Vise
  18. În aceeași direcție
  19. Prea rece
  20. Noapte liniștitã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii