Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mã doare
  2. Senzații
  3. Risipirea
  4. Rotunjimile iubirii
  5. Neant
  6. Și ce dacã, iubito…
  7. Între douã bãtãi
  8. Palidã mângâiere
  9. Prezent prea simplu
  10. N-aș fi crezut
  11. Trupurile viselor
  12. Buze tari
  13. Vitrina sufletului tãu
  14. În aceeași direcție
  15. Mi-e dor
  16. Vâltoare
  17. Mai în interior
  18. Umbrele noptii
  19. Limbaj
  20. Aproape

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii