Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Postat la 12 Ianuarie, 2008 de Adrian Furnica

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Poate cine știe…
  2. Semnul tãu
  3. Grãdina cuvintelor
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Ma uit in largul marii caprui
  6. Cuvinte nerostite
  7. Mi-e dor
  8. Cu o secundã mai târziu
  9. Mã doare
  10. Minunea de a fi existat
  11. Șoapte
  12. Feminin
  13. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  14. Mai stai…
  15. Suspinul
  16. Noapte liniștitã
  17. Buza ta de sus
  18. Vâltoare
  19. Chinuitoare pãrere
  20. Tristețea de a te fi cunoscut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii