Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vâltoare
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Între douã bãtãi
  4. Nerostire
  5. Adio, realitate
  6. Sentimente la întâmplare
  7. Cuvinte nerostite
  8. Te iubesc
  9. Am nevoie de tine
  10. Incertitudine
  11. Acest sentiment
  12. Un fel de fericire
  13. Mã doare
  14. Înãuntru fãrã de sfârșit
  15. Dorințe nemãrturisite
  16. Imaginea ta
  17. Pedeapsa
  18. Sã mã sãruți
  19. Altfel, de ce?
  20. Vise

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii