Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Un fel de fericire
  2. Senzații
  3. Epilog
  4. Cu fața cãtre mine
  5. Aproape
  6. Eu-tu
  7. Și ce dacã, iubito…
  8. Tristețea de a te fi cunoscut
  9. În direcția ta
  10. Captivã
  11. Lupta
  12. Disperare
  13. Ochii tãi
  14. Atingeri ireale
  15. Minunea de a fi existat
  16. Noi
  17. Te simt în mine
  18. Poate cine știe…
  19. Tristețe
  20. Metamorfoza

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii