Adrian Furnicã

Nebãnuita neputințã

Mã bântuie un sindrom
Sinucigaș
De când m-am însingurat
În mine însumi
Și unde nu mai trãiesc decât
Hrãnindu-mã
Cu dragostea mea
Pentru tine.

Și asta de când am deschis
Infinitul interior
Cãtre închisoarea
Îngerilor
Din afara mea,
Cãtre
Strâmta și nebãnuita
Neputințã de
A mã iubi și tu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poate cine știe…
  2. O picãturã din sufletul tãu
  3. Cum te iubesc
  4. Sfâșiere
  5. O singurã ființã
  6. ????
  7. Acolo unde se termina iubirea
  8. În urma mea
  9. Sentimente la întâmplare
  10. Prea rece
  11. Prin mine
  12. Neant
  13. Cadavrele cuvintelor
  14. Aproape
  15. Și ce dacã, iubito…
  16. Esti prea vie
  17. Lucire clarã
  18. Vorbe
  19. Toamna iubirii
  20. Decupaj

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii