Epilog
Presimt durerea finalului
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
Arhiva - Ianuarie 2007
Zâmbet rece
Gândurile de sticlã de asearã
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
Cu o secundã mai târziu
Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Alte articole:
- Ruga
- O mânã de sentimente
- SIDA nu se vindeca cu Shakespeare, dobitocule....!!!
- Ura de dupa amiaza
- De ce nu-mi trebuie 8 martie !
- Rock-ul ca religie
- Altfel, de ce?
- Benzina pentru fraieri
- Nu avem decit de pierdut
- Muzeul National de Arta al Romaniei
- Cum te iubesc
- Palidã mângâiere
- Masina germana merge si cu apa daca vrea ea !
- Daca ar fi mute ?
- Drumul pina la metrou (neterminata)
- Pinochio de România
- Somnul de dinainte
- Din cauza ta
- Mă numesc Eva, am 4 ani şi sunt bolnavă de leucemie. VREAU SĂ TRĂIESC
- Oarecum perfect
