Epilog
Presimt durerea finalului
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
Arhiva - Ianuarie 2007
Zâmbet rece
Gândurile de sticlã de asearã
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
Cu o secundã mai târziu
Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Alte articole:
- Încã o lacrimã...
- SIDA nu se vindeca cu Shakespeare, dobitocule....!!!
- Disperare
- Cuvinte mai moi
- Singur în mine
- Rock...
- Sebastian Ghita mi-a devenit si mai simpatic
- Mi-e dor
- Bendeac e atit de urit incit am schimbat 5 televizoare pina acum
- Gusa,Cosmin Gusa...
- Gind luminos
- Trupurile viselor
- O Românie, două sisteme
- Educatia prin cafea
- Nu sunt prieten cu niciun politician. Şi nici nu vreau!
- Monica Tatoiu refuzata si de canibali...
- Mascariciul regelui se aproie de tron !
- Biografie
- Bogdan Baltazar te urasc!!
- Primavara
