Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Impozitul pe prostie si pe fudulie
  2. Licitație
  3. Ciuma generala si pelagra de sector !!!
  4. Sorin Oprescu minte sau se inseala?
  5. Nu pot sa-l sufar pe Marx
  6. Severin, Lucescu şi Onoarea
  7. Jocul
  8. 23 de ani de la 13/15 iunie 1990
  9. Gind pasiv
  10. Nebãnuita neputințã
  11. La dracu cu Pasarea Phoenix
  12. Mirare
  13. Oana Zavoranu se simte cintareata
  14. 53 ! Oare exista detergent pentru constiinte ?
  15. Imaginea ta
  16. Vitrina sufletului tãu
  17. Striptease-ul dauneaza grav carierei
  18. Alb
  19. Concluzia dupa inca un drum la Craiova...
  20. Peste tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii