Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Mai în interior
  2. Imbecil care nu-i suporta pe nesimtiti
  3. Toata lumea minte
  4. Vitrina sufletului tãu
  5. De ce voi merge sa votez ?
  6. Super coruptibila Romanie
  7. Draga Orange Romania...
  8. Fujitsu a devenit brand romanesc
  9. Gindul sapte
  10. Cit de nenorociti pot fi bancherii astia ??
  11. De ce l-am votat pe Varujan Pambuccian
  12. Feminin
  13. Gind de reincarcare
  14. B 31 SPP
  15. 35 de ani dupa
  16. De ce nu-mi trebuie 8 martie !
  17. Gind luminos
  18. Vorbe
  19. Moartea nu mai vine pe banda de magnetofon
  20. Cel mai plingacios dintre antrenori

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii