Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Adelina Pestritu.Atit.
  2. Olanda. Tara de drogati...
  3. În mine parte
  4. Idei
  5. Cadavrele cuvintelor
  6. Ia mai da-i Dracului pe toti !!
  7. Un ceaun la fiert numit Romania
  8. Moni, Iri, Zavoranu, Pepe...o rusine
  9. Nu stim sa protestam
  10. Natura moarta cu politicieni si inundatii
  11. Atingeri ireale
  12. Senzații
  13. Prea rece
  14. Mirare
  15. Bancherii nu se intilnesc cu bunul simt
  16. Hotel FM vor cistiga Eurovision
  17. Viata intr-un bordel
  18. Ura de dupa amiaza
  19. Oprescu si hypermarket-urile
  20. Sa se faca...mall-uri ! Si mall-uri se facura!

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii