Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Rock...
  2. Anti hypermarket-uri
  3. Vuvuzele "Made in Romania"
  4. Nu avem decit de pierdut
  5. 164 de mistreti
  6. Înãuntru fãrã de sfârșit
  7. Un ceaun la fiert numit Romania
  8. Imbecil care nu-i suporta pe nesimtiti
  9. Olimpiade şi copii olimpici. Ce gust amar!
  10. Draga Orange Romania...
  11. Si ziceti ca am eu ceva cu Oprescu!
  12. Gind de apartinut
  13. Să fie nesimţirea o soluţie?
  14. Metamorfoza
  15. Gind trist
  16. Minunea de a fi existat
  17. Prea rece
  18. Mama prostilor e mereu gravida !
  19. Benzina pentru fraieri
  20. Ferrari a ajuns emblema prostiei

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii