Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Gind de apartinut
  2. Ruga
  3. Drumul pina la metrou (neterminata)
  4. Bogdan Hossu si sclavagismul modern
  5. O poveste POLITISTA, plina de mister !!!
  6. Când vei pleca
  7. Labirintul
  8. Sfâșiere
  9. Stiti cit de tare ma enerveaza ???
  10. Hibernare
  11. Black Friday, mori, da' mori incet !
  12. Stadionul fantoma
  13. Memorabilul Bendeac
  14. Bazac si nesimtirea ca emblema !
  15. Cheia norocului
  16. Irinel mai tare ca Osama şi Oana mai tare ca Obama!
  17. Cu mine cum ramine ?
  18. Taxe contra demisie
  19. Sa ne sacrificam copii
  20. Super coruptibila Romanie

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii