Adrian Furnicã

Arhiva - Iulie 2008

Somnul de dinainte

Am luat inima mea
Adormitã
Și am așezat-o lângã
Inima ta treazã
Ca sã învețe și ea

Mai… de tot

Te iubesc și asta-mi ocupã tot timpul
Tot capul, tot gândul, tot trupul
Te iubesc și asta-mi ține de foame
De sete, de ducã, de noapte
Te iubesc și asta-mi face bine
Și rãu, încet, sfios și tandru
Te iubesc și te simt în interiorul meu

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare

Unde ar fi trebuit sã fii

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile

Unduiri

Când ți-am zãrit
Pentru prima oarã
Zâmbetul
Am simțit dintr-o datã
Cã mã scald în el și ți-am simțit
Rãsuflarea caldã cum mã învãluie
Pe la subțiori.


Alte articole:

  1. Nasterea
  2. Gind mitologic
  3. Dragoste de vânzare
  4. Indigestie
  5. Taxe contra demisie
  6. Finantarea TVR
  7. Vuvuzele "Made in Romania"
  8. Gind de reincarcare
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. Prin mine
  11. De ce oare sintem atit de legati de bulgari ?
  12. Gind peren
  13. Dragostea si Revolutia
  14. Monica Tatoiu recidiveaza
  15. Guvernul in audienta la Roger Waters
  16. Cum mi-a devenit Osama Bin Laden simpatic
  17. Neant
  18. Buze tari
  19. În urma mea
  20. Grãdina cuvintelor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii