Adrian Furnicã

Arhiva - Iulie 2008

Somnul de dinainte

Am luat inima mea
Adormitã
Și am așezat-o lângã
Inima ta treazã
Ca sã învețe și ea

Mai… de tot

Te iubesc și asta-mi ocupã tot timpul
Tot capul, tot gândul, tot trupul
Te iubesc și asta-mi ține de foame
De sete, de ducã, de noapte
Te iubesc și asta-mi face bine
Și rãu, încet, sfios și tandru
Te iubesc și te simt în interiorul meu

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare

Unde ar fi trebuit sã fii

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile

Unduiri

Când ți-am zãrit
Pentru prima oarã
Zâmbetul
Am simțit dintr-o datã
Cã mã scald în el și ți-am simțit
Rãsuflarea caldã cum mã învãluie
Pe la subțiori.


Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Finantarea TVR
  3. Noapte liniștitã
  4. 164 de mistreti
  5. Rãzbunarea lui Adrian Pãunescu
  6. 23 de ani de la 13/15 iunie 1990
  7. Aripa Isterica din PNL trebuie sa-si schimbe discursul
  8. O "casuta" cu 6 camere
  9. Încã o lacrimã...
  10. Nebãnuita neputințã
  11. Gind sase
  12. Tigaia ca factor de uniformizare...sau scurt exercitiu de filozofie sociala
  13. Cadavrele cuvintelor
  14. Idei
  15. Ruga
  16. Cine nu-i cu mine nu e impotriva mea
  17. Sa furam, sa furam, sa furam
  18. De ce nu-mi trebuie 8 martie !
  19. Suspinul
  20. Striptease-ul dauneaza grav carierei

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii