Adrian Furnicã

Arhiva - Iulie 2008

Somnul de dinainte

Am luat inima mea
Adormitã
Și am așezat-o lângã
Inima ta treazã
Ca sã învețe și ea

Mai… de tot

Te iubesc și asta-mi ocupã tot timpul
Tot capul, tot gândul, tot trupul
Te iubesc și asta-mi ține de foame
De sete, de ducã, de noapte
Te iubesc și asta-mi face bine
Și rãu, încet, sfios și tandru
Te iubesc și te simt în interiorul meu

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare

Unde ar fi trebuit sã fii

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile

Unduiri

Când ți-am zãrit
Pentru prima oarã
Zâmbetul
Am simțit dintr-o datã
Cã mã scald în el și ți-am simțit
Rãsuflarea caldã cum mã învãluie
Pe la subțiori.


Alte articole:

  1. O Românie, două sisteme
  2. Manifest impotriva prostirii !!!
  3. Poate cine știe…
  4. O multime de prosti
  5. Tãcere
  6. Black Friday sau impozitul pe lacomie
  7. Poveste homosexualului care a ales sa respire pe cur !!!
  8. Ma uit in largul marii caprui
  9. Sfinta tinerete legionara
  10. Jacobs recidiveaza cu reclamele idioate
  11. Indigestie
  12. Nu aveti un foc ?
  13. Uritul si analfabeta....
  14. Pinochio de România
  15. Ziua cind a murit onoarea
  16. Sãrutul încrâncenat și singur
  17. Împotriva mea
  18. Am nevoie de tine
  19. Realitatea TV si umorul
  20. Primarul chel si tichia suspendata

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii