Adrian Furnicã

Arhiva - Iulie 2008

Somnul de dinainte

Am luat inima mea
Adormitã
Și am așezat-o lângã
Inima ta treazã
Ca sã învețe și ea

Mai… de tot

Te iubesc și asta-mi ocupã tot timpul
Tot capul, tot gândul, tot trupul
Te iubesc și asta-mi ține de foame
De sete, de ducã, de noapte
Te iubesc și asta-mi face bine
Și rãu, încet, sfios și tandru
Te iubesc și te simt în interiorul meu

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare

Unde ar fi trebuit sã fii

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile

Unduiri

Când ți-am zãrit
Pentru prima oarã
Zâmbetul
Am simțit dintr-o datã
Cã mã scald în el și ți-am simțit
Rãsuflarea caldã cum mã învãluie
Pe la subțiori.


Alte articole:

  1. Primarul chel si tichia suspendata
  2. Risipirea
  3. Sint curios sa citesc si eu...
  4. 5G-ul si Vaccinul part II
  5. 40% mediocritate prin lege
  6. Esti prea vie
  7. Mã doare
  8. Morti cu reclame
  9. Pedeapsa
  10. Cuvinte mai moi
  11. Cum isi bate joc HP de parteneri
  12. O Românie, două sisteme
  13. Violul
  14. Papagalul national a facut in pantaloni
  15. Virusul asta e cam parsiv !!
  16. Chinuitoare pãrere
  17. Iertarea...
  18. Suspinul
  19. Cite soacre suporti ?
  20. Mai în interior

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii