Adrian Furnicã

Șoapte

Ascult cum picurã de pe cer
Timpul iubirii
Și zgomotul lovit de pereții
Memoriei
Te întrupeazã în minte mea
Rãtãcitã
Ca o petalã de trandafir
În care ard mocnit
Șoaptele
Pe care ar fi trebuit sã ți le spun
Atunci când am avut norocul
Sã te întâlnesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Inventar
  2. Mecanism matematic și misogin
  3. Captivã
  4. Cadavrele cuvintelor
  5. Mirare
  6. Tristețea de a te fi cunoscut
  7. Geometria iubirii
  8. Înãuntru fãrã de sfârșit
  9. ????
  10. Tu și restul lumii
  11. Nebun dupã tine
  12. În aceeași direcție
  13. Limbaj
  14. Dorința
  15. Umbrele noptii
  16. Încã o lacrimã...
  17. Prezent prea simplu
  18. Altfel, de ce?
  19. Și ce dacã, iubito…
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii