Adrian Furnicã

Indigestie

Mã uit atent la masa organicã
Din fața mea
Și mofturos cum sunt
Încerc sã extrag, cu grijã, doar gânduri
Bune
Plãceri
Iubiri
Nebunie
Lãsând în castronul cerebral doar
Urã
Teamã
Tãcere
Agonie
Dar sosul este atât de închegat încât
Nu lasã sã iasã nimic separat
Amestec cu lingura minții, atunci, conținutul
Și-nghit hotãrât, amalgamul
Cu speranța
Cã n-am sã fac prea curând
Indigestie.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cum te iubesc
  2. Acolo unde se termina iubirea
  3. N-aș fi crezut
  4. Noapte liniștitã
  5. Mai… de tot
  6. Metamorfoza
  7. Jocul
  8. Vâltoare
  9. Poezie amarã
  10. Simțuri zdrențuite
  11. Înãuntru fãrã de sfârșit
  12. O picãturã din sufletul tãu
  13. Fãrã pereche
  14. Cuvinte mai moi
  15. Buza ta de sus
  16. Bun comun
  17. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  18. Cautare
  19. Acest sentiment
  20. Între douã bãtãi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii