Adrian Furnicã

Indigestie

Mã uit atent la masa organicã
Din fața mea
Și mofturos cum sunt
Încerc sã extrag, cu grijã, doar gânduri
Bune
Plãceri
Iubiri
Nebunie
Lãsând în castronul cerebral doar
Urã
Teamã
Tãcere
Agonie
Dar sosul este atât de închegat încât
Nu lasã sã iasã nimic separat
Amestec cu lingura minții, atunci, conținutul
Și-nghit hotãrât, amalgamul
Cu speranța
Cã n-am sã fac prea curând
Indigestie.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Inventar
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Vorbe
  4. Cuvinte mai moi
  5. Mi-e dor
  6. Îmbrãcatã în luminã
  7. Cu fața cãtre mine
  8. Revelația
  9. Încã o lacrimã...
  10. Rãscruce
  11. Cerc floral
  12. Univers infinit de plăceri
  13. În spatele urechii
  14. Marginea existenței
  15. Mecanism matematic și misogin
  16. Epilog
  17. Buza ta de sus
  18. Tristețea de a te fi cunoscut
  19. Lupta
  20. Cafea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii