Adrian Furnicã

Indigestie

Mã uit atent la masa organicã
Din fața mea
Și mofturos cum sunt
Încerc sã extrag, cu grijã, doar gânduri
Bune
Plãceri
Iubiri
Nebunie
Lãsând în castronul cerebral doar
Urã
Teamã
Tãcere
Agonie
Dar sosul este atât de închegat încât
Nu lasã sã iasã nimic separat
Amestec cu lingura minții, atunci, conținutul
Și-nghit hotãrât, amalgamul
Cu speranța
Cã n-am sã fac prea curând
Indigestie.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. În aceeași direcție
  2. Buze tari
  3. Semnul tãu
  4. Biografie
  5. În urma mea
  6. Între douã bãtãi
  7. Disperare
  8. Încã o lacrimã...
  9. Singur în mine
  10. Aproape
  11. Incertitudine
  12. Înãuntru fãrã de sfârșit
  13. Patã de culoare
  14. Somnul de dinainte
  15. Marginea existenței
  16. Captivã
  17. Când vei pleca
  18. Întuneric
  19. Am nevoie de tine
  20. Mecanism matematic și misogin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii