Adrian Furnicã

Palidã mângâiere

E cald, e liniște, în sfârșit
E luminã

Ziua a început cu adierea unui gând
Zburând prin camera rãvãșitã
Ca o palidã mângâiere
Intratã printr-o ureche
Și rãmasã acolo

O consolare susținutã de o privire aruncatã
În gol,
Spre un loc în care ar fi trebuit sã fie

Un oftat adânc,
O mișcare moale, îngropatã sub cearșeaful
Rece,
Mototolit

Clipire dupã clipire, așeazã lumea
Pe fãgașul ei, adãugând imaginea ta
Plecatã
Peste amintiri mai vechi
De o secundã.

Gândul din ureche naște un alt
Gând
Și altul, și altul
Din ce în ce mai multe.

Șoaptele lor se înghesuie una pe alta
Și se adunã la marginea urechii
Prelingându-se apoi peste margine
Împingând liniștea afarã din
Încãpere.

Și peste toate se adaugã o dârã
De parfum, aratând cu degetul întins
O ușã proaspat trântitã.

Cât despre dragoste…
Numai de bine.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Fãrã pereche
  2. În spatele urechii
  3. Idei
  4. Sfâșiere
  5. Într-o cutã
  6. Chinuitoare pãrere
  7. Univers infinit de plăceri
  8. Noapte liniștitã
  9. Cuvinte mai moi
  10. Oarecum perfect
  11. Patã de culoare
  12. Disperare
  13. Nerostire
  14. Umed și cald
  15. Ochii tãi
  16. Geometria iubirii
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Atingeri ireale
  19. Simțuri zdrențuite
  20. În direcția ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii