Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am nevoie de tine
  2. Ma uit in largul marii caprui
  3. Cafea
  4. Biografie
  5. Ochii tãi
  6. Minunea de a fi existat
  7. Te simt în mine
  8. Patã de culoare
  9. Mai… de tot
  10. Disperare
  11. Peste tine
  12. Tristețe
  13. Lupta
  14. Sentimente la întâmplare
  15. Limbaj
  16. Epilog
  17. Incertitudine
  18. Alb
  19. Pasiune
  20. Mecanism matematic și misogin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii