Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Noi
  2. Sfâșiere
  3. Geometria iubirii
  4. Incertitudine
  5. Chinuitoare pãrere
  6. Definitiv
  7. Mai în interior
  8. Oarecum perfect
  9. Sãrutul încrâncenat și singur
  10. Mai stai…
  11. Metamorfoza
  12. Ochii tãi
  13. Nebun dupã tine
  14. De ce-mi lipsești
  15. Disperare
  16. În spatele urechii
  17. Dorințe nemãrturisite
  18. Tu și restul lumii
  19. Cadavrele cuvintelor
  20. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii