Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. De ce-mi lipsești
  2. Șoapte
  3. Nebun dupã tine
  4. Noi
  5. Eu-tu
  6. În urma mea
  7. Regãsirea
  8. Sã mã sãruți
  9. Limbaj
  10. Mecanism matematic și misogin
  11. Univers infinit de plăceri
  12. Încã o lacrimã...
  13. Cautare
  14. Senzații
  15. Minunea de a fi existat
  16. Labirintul
  17. Lupta
  18. Tãcere
  19. Vise
  20. Din cauza ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii