Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Minunea de a fi existat
  2. Somnul de dinainte
  3. Nãpãdit
  4. Labirintul
  5. Ai sã mã iubești?
  6. Mecanism matematic și misogin
  7. Inventar
  8. Rãscruce
  9. Grãdina cuvintelor
  10. Tãcere
  11. Eu-tu
  12. Mã doare
  13. Adio, realitate
  14. Un fel de fericire
  15. Te iubesc
  16. Buza ta de sus
  17. Am nevoie de tine
  18. Sãrutul încrâncenat și singur
  19. Dorințe nemãrturisite
  20. Epilog

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii