Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nud îmbãtãtor
  2. Limbaj
  3. Cuvinte nerostite
  4. Îmbrãcatã în luminã
  5. Somnul tãu
  6. Fluturii
  7. Pasiune
  8. Suspinul
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. O singurã ființã
  11. Într-o cutã
  12. Geometria iubirii
  13. Tristeți sublim uitate
  14. Eu-tu
  15. Licitație
  16. Nebun dupã tine
  17. O mânã de sentimente
  18. Simțuri
  19. Marginea existenței
  20. Mi-e dor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii