Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nãpãdit
  2. Am plâns
  3. Altfel, de ce?
  4. Poezie amarã
  5. Te simt în mine
  6. Mai… de tot
  7. Cafea
  8. Grãdina cuvintelor
  9. Cu fața cãtre mine
  10. Adio, realitate
  11. Umed și cald
  12. Buza ta de sus
  13. Minunea de a fi existat
  14. Cerc floral
  15. Tu și restul lumii
  16. Somnul de dinainte
  17. Suspinul
  18. Fãrã pereche
  19. Noapte liniștitã
  20. Între douã bãtãi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii