Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Incertitudine
  3. Am plâns
  4. Biografie
  5. Dragoste de vânzare
  6. Jocul
  7. Cadavrele cuvintelor
  8. Te simt în mine
  9. Unduiri
  10. Minunea de a fi existat
  11. Nerostire
  12. Limbaj
  13. Decupaj
  14. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  15. În aceeași direcție
  16. Vise
  17. Definitiv
  18. Alb
  19. Cu fața cãtre mine
  20. Ai sã mã iubești?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii