Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Încã te iubesc
  2. Tristețea de a te fi cunoscut
  3. Unde ar fi trebuit sã fii
  4. Poate cine știe…
  5. Înãuntru fãrã de sfârșit
  6. Vitrina sufletului tãu
  7. Imaginea ta
  8. Sfâșiere
  9. Zâmbet rece
  10. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  11. Împotriva mea
  12. Un fel de fericire
  13. Atât de departe
  14. Am nevoie de tine
  15. Am scris invers
  16. Cadavrele cuvintelor
  17. Dorințe nemãrturisite
  18. Conținut
  19. Nerostire
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii