Adrian Furnicã

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare
Pentru cã nu se întrevede
Nimic bun
De când te-ai hotarât
Sã stingi, pentru o vreme,
Soarele de pe cerul vieții
Mele

Și pentru cã se anunțã frig
Și poate chiar furtuni
Mã gândeam cum sã fac
Sã trag o piatrã mare
În fața sufletului meu
Ca sã pãstrez un pic de cãldurã
În interior
Sã nu moarã chiar toate
Iubirile de
Frig.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Metamorfoza
  2. Vise
  3. Acolo unde se termina iubirea
  4. Simțuri zdrențuite
  5. Toamna iubirii
  6. Cuvinte nerostite
  7. Nebun dupã tine
  8. Zâmbet rece
  9. Regãsirea
  10. Grãdina cuvintelor
  11. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  12. Cu fața cãtre mine
  13. Cum te visez?
  14. Împotriva mea
  15. Chinuitoare pãrere
  16. Când vei pleca
  17. Noi
  18. Incertitudine
  19. Biografie
  20. Mi-e dor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii