Adrian Furnicã

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare
Pentru cã nu se întrevede
Nimic bun
De când te-ai hotarât
Sã stingi, pentru o vreme,
Soarele de pe cerul vieții
Mele

Și pentru cã se anunțã frig
Și poate chiar furtuni
Mã gândeam cum sã fac
Sã trag o piatrã mare
În fața sufletului meu
Ca sã pãstrez un pic de cãldurã
În interior
Sã nu moarã chiar toate
Iubirile de
Frig.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Jocul
  2. O singurã ființã
  3. Acolo unde se termina iubirea
  4. Atingeri ireale
  5. Suspinul
  6. Metamorfoza
  7. Regãsirea
  8. Marginea existenței
  9. Iubita mea
  10. Cu o secundã mai târziu
  11. Fluturii
  12. Am nevoie de tine
  13. Cum te visez?
  14. Tristețe
  15. Noi
  16. Te simt în mine
  17. Am plâns
  18. Un fel de fericire
  19. Biografie
  20. Senzații

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii