Oare cât de rãu este sã fii razã
De soare?
Și oare unde-i mai bine sã cazi pe
Pãmânt ?
În mare, pe crestele munților, în deșert
Sau pe sânii tãi când stai tolãnitã
Pe jos, îmbrãcatã în luminã?
Oare cât de rãu este sa fii palã
De vânt?
Și oare pe unde este mai bine sã treci ?
Printre crengile copacilor, ca sã-i faci și pe ei
Sã vorbeascã
Prin praful drumului, ca sã-l faci și pe el sã
Zboare
Sau prin pãrul tãu, ca sã-l transformi în
Visare?
Oare cât de rãu este sã fii ploaie?
Și oare e bine sã mã amestec cu lacrimile
Tale curgând agale pe colinele
Obrajilor?
Eu cred însã cã cel mai frumos
Ar fi sã ne contopim într-un moment de
Uitare în care sã nu existãm decât noi doi
Și un sãrut nemãsurat de
Lung.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Buze tari
2. Eu-tu
3. Înãuntru fãrã de sfârșit
4. Ai sã mã iubești?
5. Incertitudine
6. De ce-mi lipsești
7. Pasiune
8. Împotriva mea
9. N-aș fi crezut
10. Alb
11. Licurici
12. În urma mea
13. Nerostire
14. Unde ar fi trebuit sã fii
15. Lupta
16. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
17. Sentimente la întâmplare
18. Ochii tãi
19. Poezie amarã
20. Peste tine