Adrian Furnicã

Captivã

Asearã marea mi-a intrat în ochi
Ștergând cu valul moale delicat
Numele tãu scris pe nisipul retinei
Care-a început sã-mi curgã pe obraji
Închis în lacrimile nãscute inocent
Din lipsa ta ….
Mã doare privirea fãrã tine
Și nu-mi gãsesc liniștea când nu ești aproape
Mã îmbie singurãtatea cu gânduri morbide
Iar marea îmi lustruiește lumina ochilor
De orice urmã lãsatã de tine
Nu vrei sã mai treci, mãcar o datã
Pe plaja din spatele retinei mele
Sã pot sã te fixez mai bine în gând ?
Sau poate sã te prind captivã
Într-o cutã dintre pleoape
Ca sã te privesc mereu cu coada ochiului
Și sã nu mai depind atât de mult de
Reflux.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am nevoie de tine
  2. Cafea
  3. Iubita mea
  4. Un fel de fericire
  5. Acest sentiment
  6. Noapte liniștitã
  7. Întuneric
  8. Umbrele noptii
  9. Tu și restul lumii
  10. Disperare
  11. Minunea de a fi existat
  12. Bun comun
  13. Nebãnuita neputințã
  14. Noi
  15. Patã de culoare
  16. Lucire clarã
  17. Și ce dacã, iubito…
  18. Împotriva mea
  19. Când vei pleca
  20. Eu-tu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii