Adrian Furnicã

De ce-mi lipsești

Te-aș bea!
Bine!
Te-aș sãruta!
Și mai bine.
Aș strânge inima ta între douã felii de suflet
Și aș mânca-o.
Apoi aș plescãi fericit la finele festinului.
Nu știu dacã m-aș sãtura fãrã un pic de culoare, așa cã
Adaug un zâmbet mieros
Ung totul cu o lacrimã fugarã
Și închei cu o minciunã micã
Pentru cã, parcã, trebuie și ceva picant
Dau sã mã culc un pic dupã-masã
Și nu pot adormi.
Mã chinuie un gind:
De ce-mi lipsești oare ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Atingeri ireale
  2. Acest sentiment
  3. Și ce dacã, iubito…
  4. Buza ta de sus
  5. Simțuri
  6. Bun comun
  7. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  8. Unduiri
  9. Umbrele noptii
  10. Dragoste de vânzare
  11. Atât de departe
  12. Mecanism matematic și misogin
  13. În aceeași direcție
  14. Alb
  15. Lupta
  16. Chinuitoare pãrere
  17. Împotriva mea
  18. Somnul de dinainte
  19. Cuvinte mai moi
  20. Revelația

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii