Adrian Furnicã

De ce-mi lipsești

Te-aș bea!
Bine!
Te-aș sãruta!
Și mai bine.
Aș strânge inima ta între douã felii de suflet
Și aș mânca-o.
Apoi aș plescãi fericit la finele festinului.
Nu știu dacã m-aș sãtura fãrã un pic de culoare, așa cã
Adaug un zâmbet mieros
Ung totul cu o lacrimã fugarã
Și închei cu o minciunã micã
Pentru cã, parcã, trebuie și ceva picant
Dau sã mã culc un pic dupã-masã
Și nu pot adormi.
Mã chinuie un gind:
De ce-mi lipsești oare ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Licurici
  2. Îmbrãcatã în luminã
  3. Dorințe nemãrturisite
  4. Imaginea ta
  5. Am plâns
  6. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  7. Când vei pleca
  8. Singur în mine
  9. Sfâșiere
  10. Șoapte
  11. Altfel, de ce?
  12. Buza ta de sus
  13. Cautare
  14. Într-o cutã
  15. Conținut
  16. Tristețea de a te fi cunoscut
  17. Minunea de a fi existat
  18. Nerostire
  19. Alb
  20. Metamorfoza

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii