Adrian Furnicã

De ce-mi lipsești

Te-aș bea!
Bine!
Te-aș sãruta!
Și mai bine.
Aș strânge inima ta între douã felii de suflet
Și aș mânca-o.
Apoi aș plescãi fericit la finele festinului.
Nu știu dacã m-aș sãtura fãrã un pic de culoare, așa cã
Adaug un zâmbet mieros
Ung totul cu o lacrimã fugarã
Și închei cu o minciunã micã
Pentru cã, parcã, trebuie și ceva picant
Dau sã mã culc un pic dupã-masã
Și nu pot adormi.
Mã chinuie un gind:
De ce-mi lipsești oare ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O singurã ființã
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Revelația
  4. Înãuntru fãrã de sfârșit
  5. Mã doare
  6. Am sã plec din mine
  7. Iubita mea
  8. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  9. Și ce dacã, iubito…
  10. Decupaj
  11. Geometria iubirii
  12. Unde se termina iubirea
  13. Hibernare
  14. Te simt în mine
  15. Rãscruce
  16. Adio, realitate
  17. Poate cine știe…
  18. Umed și cald
  19. Buza ta de sus
  20. Un fel de fericire

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii