Adrian Furnicã

De ce-mi lipsești

Te-aș bea!
Bine!
Te-aș sãruta!
Și mai bine.
Aș strânge inima ta între douã felii de suflet
Și aș mânca-o.
Apoi aș plescãi fericit la finele festinului.
Nu știu dacã m-aș sãtura fãrã un pic de culoare, așa cã
Adaug un zâmbet mieros
Ung totul cu o lacrimã fugarã
Și închei cu o minciunã micã
Pentru cã, parcã, trebuie și ceva picant
Dau sã mã culc un pic dupã-masã
Și nu pot adormi.
Mã chinuie un gind:
De ce-mi lipsești oare ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Încã te iubesc
  2. Nãpãdit
  3. Marginea existenței
  4. Cautare
  5. Un fel de fericire
  6. Cerc floral
  7. Neant
  8. Am sã plec din mine
  9. Sfâșiere
  10. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  11. În urma mea
  12. Feminin
  13. Simțuri
  14. Suspinul
  15. Metamorfoza
  16. Fluturii
  17. Semnul tãu
  18. Ruga
  19. Într-o cutã
  20. Minunea de a fi existat

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii