Adrian Furnicã

Rãscruce

Sã mai urcãm un gând
Iubito,
Cãtre rãscrucea de unde
Vom putea privi
În noi înșine,
Acolo sus, de unde
Se vede în depãrtare
O umbrã de îndoialã
Și un refuz de acceptare
Pe care le-am exilat pentru
Nesupunerea de a exista,
Acolo unde vânturile
Nu mai bat pentru cã
Nu mai existã nici ele
Lãsând locul
Viselor rãmase de îndeplinit
Și unde rãsãritul speranțelor
De frumos ne înnobileazã
Privirile

Sã mai urcãm, iubito
Gând dupã gând
Cu palmele la urechi
Ca sã auzim mai bine
Zgomotul unui sãrut
Impecabil, pe care l-am schimbat
Între noi,
Care ne rãsunã, încã, în memorie
Și pe care aș vrea sã-l pãstrez
Cât mai la vedere
Ca sã știu ce sã fac și mâine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cadavrele cuvintelor
  2. Sentimente la întâmplare
  3. Tristețe
  4. Mai în interior
  5. Dragoste de vânzare
  6. Metamorfoza
  7. Umed și cald
  8. O singurã ființã
  9. Noi
  10. Suspinul
  11. Pasiune
  12. Lupta
  13. Unde se termina iubirea
  14. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  15. Imaginea ta
  16. Biografie
  17. Zâmbet rece
  18. Tãcere
  19. Disperare
  20. Încã te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii