Încet, încet, încet,
Șoaptele tale se apropie de mine
Se urcã de pe umeri spre urechi
Pe unde îmi intrã înãuntru, cãlcându-mi
În picioare timpanele sensibile

Parcã le zãresc un pic în spatele
Ochilor larg deschiși,
Un pic mirați,
Un pic umeziți de lacrimi
Involuntare
Se lasã prin vene în jos spre
Inimã
Pe care o ocolesc cu grijã
Cã poate n-ar suporta așa emoții
Apoi trag din plãmâni o gurã de aer
Proaspãt
Se hrãnesc mai jos cu ceva ipotetic
Cãci, doarã, numele de stomac te face
Sã te gândești la mâncare
Și se aruncã apoi cu capul în jos
Spre tãlpile astfel mânate
De la spate
Spre un viitor incert

Cu tine….
Fãrã tine…
Cu tine…..

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Mai… de tot
2. Semnul tãu
3. Feminin
4. Licitație
5. Revelația
6. Identic cu tine
7. Iubita mea
8. Și ce dacã, iubito…
9. Nu te-am cunoscut niciodatã
10. Fluturii
11. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
12. Noi
13. Dorințe nemãrturisite
14. Între douã bãtãi
15. Palidã mângâiere
16. Umbrele noptii
17. Adio, realitate
18. De ce-mi lipsești
19. Buza ta de sus
20. Bun comun