Adrian Furnicã

Din cauza ta

Nu am compasiune pentru visurile
Moarte
Și nici nu vreau sã le mai vãd vreodatã
Urmele lor amãgitoare
Rãmase undeva în memorie.

Nu am compasiune pentru speranțele
Dispãrute
Și nici nu mã strãduiesc
Sã le aduc la viațã
Deși aș mai putea face ceva
Pentru ele.

La ce bun toate acestea dacã
Întotdeauna
Când ai nevoie mai puțin de ele
Se înghesuie în mintea mea
Fãrã sã le chem
Fãrã sã le doresc.

Și atunci singura variantã
Pentru a privi în viitor cu
Încredere
Este sã trãiesc
Condamnându-le la moarte
În fiecare zi

Sau mai bine sã te rog sã ai grijã
Sã nu mai aparã
Pentru cã toate se întâmplã
Din cauza
Ta.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Toamna iubirii
  3. Regãsirea
  4. Cuvinte nerostite
  5. Tristeți sublim uitate
  6. Cadavrele cuvintelor
  7. Nerostire
  8. Noapte liniștitã
  9. Între douã bãtãi
  10. Conținut
  11. Hibernare
  12. Mi-e dor
  13. Acolo unde se termina iubirea
  14. Fãrã pereche
  15. Ruga
  16. Marginea existenței
  17. Tãcere
  18. Imaginea ta
  19. Grãdina cuvintelor
  20. Te simt în mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii