Adrian Furnicã

Din cauza ta

Nu am compasiune pentru visurile
Moarte
Și nici nu vreau sã le mai vãd vreodatã
Urmele lor amãgitoare
Rãmase undeva în memorie.

Nu am compasiune pentru speranțele
Dispãrute
Și nici nu mã strãduiesc
Sã le aduc la viațã
Deși aș mai putea face ceva
Pentru ele.

La ce bun toate acestea dacã
Întotdeauna
Când ai nevoie mai puțin de ele
Se înghesuie în mintea mea
Fãrã sã le chem
Fãrã sã le doresc.

Și atunci singura variantã
Pentru a privi în viitor cu
Încredere
Este sã trãiesc
Condamnându-le la moarte
În fiecare zi

Sau mai bine sã te rog sã ai grijã
Sã nu mai aparã
Pentru cã toate se întâmplã
Din cauza
Ta.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Șoapte
  3. Oarecum perfect
  4. Sãrutul încrâncenat și singur
  5. Univers infinit de plăceri
  6. Atât de departe
  7. Simțuri zdrențuite
  8. Prin mine
  9. Dorințe nemãrturisite
  10. Trupurile viselor
  11. Dorința
  12. Jocul
  13. Revelația
  14. Între douã bãtãi
  15. Un fel de fericire
  16. Nãpãdit
  17. Umed și cald
  18. Grãdina cuvintelor
  19. Cuvinte nerostite
  20. Buza ta de sus

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii