Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Îmbrãcatã în luminã
  2. Noi
  3. Te simt în mine
  4. Prezent prea simplu
  5. Ai sã mã iubești?
  6. Minunea de a fi existat
  7. Mai stai…
  8. Cadavrele cuvintelor
  9. Palidã mângâiere
  10. Licurici
  11. Poezie amarã
  12. O picãturã din sufletul tãu
  13. Cum te visez?
  14. Cuvinte mai moi
  15. Mirare
  16. Poate cine știe…
  17. Din cauza ta
  18. Vise
  19. ????
  20. Licitație

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii