Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Altfel, de ce?
  2. Noapte liniștitã
  3. Mãnunchiuri
  4. Am plâns
  5. Fluturii
  6. Încã o lacrimã...
  7. Sfâșiere
  8. Umed și cald
  9. Am sã plec din mine
  10. Buza ta de sus
  11. Cu fața cãtre mine
  12. Oarecum perfect
  13. Dragostea ta
  14. Tristețe
  15. Hibernare
  16. Simțuri
  17. O singurã ființã
  18. Disperare
  19. Zâmbet rece
  20. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii