Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Revelația
  3. Mai… de tot
  4. Poezie amarã
  5. Patã de culoare
  6. Captivã
  7. Incertitudine
  8. Aproape
  9. Umed și cald
  10. În urma mea
  11. Unduiri
  12. Ma uit in largul marii caprui
  13. Mã doare
  14. Prin mine
  15. Am nevoie de tine
  16. Cadavrele cuvintelor
  17. Atât de departe
  18. Mãnunchiuri
  19. Dragoste de vânzare
  20. Într-o cutã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii