Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Umbrele noptii
  2. Identic cu tine
  3. Poezie amarã
  4. Trupurile viselor
  5. Somnul tãu
  6. Unde ar fi trebuit sã fii
  7. În mine parte
  8. În aceeași direcție
  9. Biografie
  10. Un fel de fericire
  11. Dorințe nemãrturisite
  12. Dorința
  13. Rotunjimile iubirii
  14. În urma mea
  15. Grãdina cuvintelor
  16. Rãscruce
  17. Bun comun
  18. Tristețea de a te fi cunoscut
  19. Simțuri zdrențuite
  20. Prea rece

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii