Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Între douã bãtãi
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Întuneric
  4. Eu-tu
  5. Te iubesc
  6. Cuvinte mai moi
  7. Univers infinit de plăceri
  8. Un fel de fericire
  9. Licurici
  10. Pasiune
  11. Poezie amarã
  12. Prin mine
  13. Peste tine
  14. Vorbe
  15. Nu te-am cunoscut niciodatã
  16. Prezent prea simplu
  17. Nãpãdit
  18. Minunea de a fi existat
  19. Tristețea de a te fi cunoscut
  20. Regãsirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii