Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cuvinte mai moi
  2. Adio, realitate
  3. Unde ar fi trebuit sã fii
  4. Umbrele noptii
  5. Metamorfoza
  6. Disperare
  7. Cu fața cãtre mine
  8. Șoapte
  9. Vorbe
  10. Inventar
  11. Întuneric
  12. Între douã bãtãi
  13. Prea rece
  14. Simțuri zdrențuite
  15. Cu o secundã mai târziu
  16. Nãpãdit
  17. Rãscruce
  18. Esti prea vie
  19. Cerc floral
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii