Adrian Furnicã

Buze tari

Printre mii de muze coapte
Atârnate printre șoapte

S-a zãrit, cu ochelari
Muza mea cu buze tari

Ce-mi rostește cu tãrie
Dragostele peste-o mie

Sã-mi aleg, de dupã nori
Un sãrut la subțiori

Și sã sper cã tocmai luni
N-or fi-n viațã doar cãrbuni

Iar ascunse dupã soare
Stau speranțe cãlãtoare

Puse sus pe etajere
Dar cu simțuri efemere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mai… de tot
  2. Inventar
  3. Neant
  4. Tristețea de a te fi cunoscut
  5. O mânã de sentimente
  6. Am scris invers
  7. Imaginea ta
  8. Mã doare
  9. Cafea
  10. Idei
  11. Tãcere
  12. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  13. Mai stai…
  14. Trupurile viselor
  15. Cu o secundã mai târziu
  16. Nud îmbãtãtor
  17. Prezent prea simplu
  18. Lupta
  19. Înãuntru fãrã de sfârșit
  20. Bun comun

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii