Adrian Furnicã

Neant

Haide sã ne unim gândurile amorțite
Și sã ne afundãm în neant
Acolo jos unde nu existã luminã
Nici ochi sã o vadã
Unde nu existã sãruturi
Nici buze sã le striveascã
Unde nu suntem tu și eu
Ci doar douã iubiri
Abandonate
Unde întunericul este stãpân
Și dimensiunile nu existã
Vocea nu se aude și cuvintele
Nu pot fi rostite
Hai sã ne strângem în brațe sã
Ne simțim unul pe altul
Cum ne contopim pânã la
Neființã
Acolo unde putem exista
Doar ca gând și unde vom simți
Cã nu a rãmas din noi decât
Dragostea
Atât cât mai existã.
Și dacã nu o putem folosi,
Sã o facem cadou
Acelora care se mai pot bucura de
Ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Prezent prea simplu
  2. Am plâns
  3. Cu tine
  4. Pasiune
  5. Nãpãdit
  6. Mirare
  7. De ce-mi lipsești
  8. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  9. În direcția ta
  10. Nerostire
  11. Aproape
  12. Somnul de dinainte
  13. Dragoste de vânzare
  14. Încã o lacrimã...
  15. Unde se termina iubirea
  16. Altfel, de ce?
  17. Licitație
  18. Iubita mea
  19. Suspinul
  20. Tu și restul lumii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii