Haide sã ne unim gândurile amorțite
Și sã ne afundãm în neant
Acolo jos unde nu existã luminã
Nici ochi sã o vadã
Unde nu existã sãruturi
Nici buze sã le striveascã
Unde nu suntem tu și eu
Ci doar douã iubiri
Abandonate
Unde întunericul este stãpân
Și dimensiunile nu existã
Vocea nu se aude și cuvintele
Nu pot fi rostite
Hai sã ne strângem în brațe sã
Ne simțim unul pe altul
Cum ne contopim pânã la
Neființã
Acolo unde putem exista
Doar ca gând și unde vom simți
Cã nu a rãmas din noi decât
Dragostea
Atât cât mai existã.
Și dacã nu o putem folosi,
Sã o facem cadou
Acelora care se mai pot bucura de
Ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Cheia norocului
2. Biografie
3. Când vei pleca
4. Palidã mângâiere
5. Mirare
6. Înãuntru fãrã de sfârșit
7. Nebun dupã tine
8. Ochii tãi
9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
10. Cum te iubesc
11. Ruga
12. Eu-tu
13. Tristeți sublim uitate
14. Poate cine știe…
15. Am plâns
16. Buza ta de sus
17. Cafea
18. Senzații
19. Nerostire
20. Cum te visez?