Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu fața cãtre mine
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Toamna iubirii
  4. O mânã de sentimente
  5. În aceeași direcție
  6. Cuvinte nerostite
  7. Umed și cald
  8. Mã doare
  9. Lupta
  10. Mai stai…
  11. Întuneric
  12. Limbaj
  13. Ruga
  14. Nud îmbãtãtor
  15. Esti prea vie
  16. Vorbe
  17. Peste tine
  18. Idei
  19. Adio, realitate
  20. Pedeapsa

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii