Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Bun comun
  2. Lupta
  3. Am plâns
  4. Biografie
  5. Definitiv
  6. Licitație
  7. Am sã plec din mine
  8. Tãcere
  9. Atingeri ireale
  10. Cu tine
  11. Iubita mea
  12. Risipirea
  13. Decupaj
  14. Zâmbet rece
  15. Prin mine
  16. Te simt în mine
  17. Suspinul
  18. Jocul
  19. Mai… de tot
  20. Palidã mângâiere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii