Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O mânã de sentimente
  2. Definitiv
  3. Licurici
  4. Tristețe
  5. Disperare
  6. Ma uit in largul marii caprui
  7. Ochii tãi
  8. Cum te visez?
  9. În mine parte
  10. Buza ta de sus
  11. Cuvinte mai moi
  12. Și ce dacã, iubito…
  13. În aceeași direcție
  14. Chinuitoare pãrere
  15. Mi-e dor
  16. Nebãnuita neputințã
  17. Umbrele noptii
  18. Umed și cald
  19. Unde se termina iubirea
  20. Rãscruce

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii