Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Șoapte
  2. Umbrele noptii
  3. Umed și cald
  4. Ruga
  5. Geometria iubirii
  6. Acest sentiment
  7. Simțuri zdrențuite
  8. Dragoste de vânzare
  9. Simțuri
  10. Încã te iubesc
  11. Lucire clarã
  12. Poate cine știe…
  13. Biografie
  14. Nebãnuita neputințã
  15. Univers infinit de plăceri
  16. Licurici
  17. Regãsirea
  18. Am plâns
  19. Sfâșiere
  20. Nud îmbãtãtor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii