Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vâltoare
  2. Senzații
  3. Într-o cutã
  4. Decupaj
  5. O singurã ființã
  6. În direcția ta
  7. Marginea existenței
  8. Întuneric
  9. Încã o lacrimã...
  10. Poate cine știe…
  11. Mi-e dor
  12. Am nevoie de tine
  13. Dragostea ta
  14. Epilog
  15. Atingeri ireale
  16. O mânã de sentimente
  17. Pasiune
  18. Identic cu tine
  19. Semnul tãu
  20. Singur în mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii