Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dragoste de vânzare
  2. Licurici
  3. Cum te visez?
  4. Acest sentiment
  5. Mã doare
  6. Prin mine
  7. Unde ar fi trebuit sã fii
  8. Și ce dacã, iubito…
  9. O mânã de sentimente
  10. Somnul tãu
  11. Noapte liniștitã
  12. Noi
  13. Bun comun
  14. Tristețe
  15. Singur în mine
  16. Cafea
  17. Prezent prea simplu
  18. Sfâșiere
  19. O singurã ființã
  20. Imaginea ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii