Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Chinuitoare pãrere
  2. Noapte liniștitã
  3. Pasiune
  4. Licurici
  5. Fluturii
  6. Risipirea
  7. Noi
  8. Într-o cutã
  9. Nebun dupã tine
  10. Captivã
  11. Idei
  12. Și ce dacã, iubito…
  13. Te simt în mine
  14. Suspinul
  15. Fãrã pereche
  16. Rotunjimile iubirii
  17. Cheia norocului
  18. Trupurile viselor
  19. Într-o cutã
  20. Dorințe nemãrturisite

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii