Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Zâmbet rece
  2. Cum te visez?
  3. Suspinul
  4. Fãrã pereche
  5. Când vei pleca
  6. Lupta
  7. Chinuitoare pãrere
  8. Tristeți sublim uitate
  9. Îmbrãcatã în luminã
  10. Simțuri
  11. Împotriva mea
  12. Regãsirea
  13. Decupaj
  14. Într-o cutã
  15. Tãcere
  16. Rotunjimile iubirii
  17. Mã doare
  18. Grãdina cuvintelor
  19. Noi
  20. Nud îmbãtãtor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii