Adrian Furnicã

Umbrele noptii

Postat la 08 Februarie, 2011 de Adrian Furnica




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Sãrutul încrâncenat și singur
  2. Umed și cald
  3. Cadavrele cuvintelor
  4. Întuneric
  5. Toamna iubirii
  6. În aceeași direcție
  7. Limbaj
  8. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  9. Bun comun
  10. Tristețea de a te fi cunoscut
  11. Mai în interior
  12. Prea rece
  13. Decupaj
  14. Prezent prea simplu
  15. O picãturã din sufletul tãu
  16. Poate cine știe…
  17. Rotunjimile iubirii
  18. Acest sentiment
  19. Univers infinit de plăceri
  20. Împotriva mea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii