Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. În urma mea
  2. Limbaj
  3. Ai sã mã iubești?
  4. În direcția ta
  5. Metamorfoza
  6. Eu-tu
  7. Întuneric
  8. Ma uit in largul marii caprui
  9. Tãcere
  10. Sentimente la întâmplare
  11. Vorbe
  12. Cadavrele cuvintelor
  13. Cu tine
  14. Risipirea
  15. Din cauza ta
  16. Minunea de a fi existat
  17. Atingeri ireale
  18. Am sã plec din mine
  19. Cautare
  20. Tristeți sublim uitate

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii