Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Încã te iubesc
  2. Risipirea
  3. Te iubesc
  4. Prezent prea simplu
  5. Epilog
  6. Metamorfoza
  7. Pasiune
  8. Alb
  9. Dragostea ta
  10. Fluturii
  11. Neant
  12. Mi-e dor
  13. Încã o lacrimã...
  14. Mecanism matematic și misogin
  15. Toamna iubirii
  16. Lucire clarã
  17. Ai sã mã iubești?
  18. Șoapte
  19. Nebun dupã tine
  20. Licitație

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii