Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Licitație
  2. Revelația
  3. Încã o lacrimã...
  4. Nerostire
  5. Ochii tãi
  6. Simțuri
  7. Într-o cutã
  8. Cuvinte mai moi
  9. Geometria iubirii
  10. Somnul de dinainte
  11. Hibernare
  12. Noi
  13. Într-o cutã
  14. Trupurile viselor
  15. Mai stai…
  16. Pedeapsa
  17. Sfâșiere
  18. Tãcere
  19. Între douã bãtãi
  20. Cerc floral

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii