Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Decupaj
  2. Suspinul
  3. N-aș fi crezut
  4. Din cauza ta
  5. Oarecum perfect
  6. Dragoste de vânzare
  7. Cautare
  8. Indigestie
  9. Mecanism matematic și misogin
  10. Zâmbet rece
  11. Simțuri
  12. Semnul tãu
  13. Toamna iubirii
  14. Somnul de dinainte
  15. Sfâșiere
  16. Ai sã mã iubești?
  17. Poezie amarã
  18. Univers infinit de plăceri
  19. Tristeți sublim uitate
  20. Identic cu tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii