Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Aproape
  2. Umed și cald
  3. Am plâns
  4. Într-o cutã
  5. Noapte liniștitã
  6. Decupaj
  7. Vitrina sufletului tãu
  8. Atingeri ireale
  9. Labirintul
  10. Inventar
  11. Din cauza ta
  12. Poezie amarã
  13. Revelația
  14. Vâltoare
  15. Mãnunchiuri
  16. Nerostire
  17. Toamna iubirii
  18. Senzații
  19. Licurici
  20. Lupta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii