Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  2. Din cauza ta
  3. Încã o lacrimã...
  4. Dragoste de vânzare
  5. Încã te iubesc
  6. Metamorfoza
  7. Cuvinte nerostite
  8. Sentimente la întâmplare
  9. Esti prea vie
  10. Geometria iubirii
  11. Mã doare
  12. Am scris invers
  13. Bun comun
  14. Întuneric
  15. Buza ta de sus
  16. Cum te visez?
  17. Acolo unde se termina iubirea
  18. Te simt în mine
  19. Tristețe
  20. ????

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii