Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Acest sentiment
  2. Înãuntru fãrã de sfârșit
  3. Cheia norocului
  4. Rãscruce
  5. Pedeapsa
  6. Și ce dacã, iubito…
  7. Dragostea ta
  8. Senzații
  9. Adio, realitate
  10. Umed și cald
  11. Încã te iubesc
  12. Sentimente la întâmplare
  13. Identic cu tine
  14. Mai în interior
  15. Patã de culoare
  16. Unduiri
  17. Alb
  18. Întuneric
  19. Acolo unde se termina iubirea
  20. O mânã de sentimente

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii