Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Atingeri ireale
  2. Și ce dacã, iubito…
  3. Acest sentiment
  4. Cautare
  5. Dragoste de vânzare
  6. Te iubesc
  7. O picãturã din sufletul tãu
  8. Nud îmbãtãtor
  9. Prezent prea simplu
  10. O singurã ființã
  11. Trupurile viselor
  12. Mai în interior
  13. Noapte liniștitã
  14. Singur în mine
  15. Neant
  16. Rãscruce
  17. ????
  18. Chinuitoare pãrere
  19. Captivã
  20. N-aș fi crezut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii