Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu o secundã mai târziu
  2. Iubita mea
  3. Îmbrãcatã în luminã
  4. Patã de culoare
  5. Bun comun
  6. Sãrutul încrâncenat și singur
  7. Esti prea vie
  8. Lucire clarã
  9. Te simt în mine
  10. ????
  11. Când vei pleca
  12. Mirare
  13. Șoapte
  14. Împotriva mea
  15. Palidã mângâiere
  16. Licitație
  17. Ruga
  18. Vâltoare
  19. Într-o cutã
  20. Risipirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii