Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Noapte liniștitã
  2. O mânã de sentimente
  3. Cum te iubesc
  4. Prea rece
  5. Mai… de tot
  6. Suspinul
  7. Nerostire
  8. Cuvinte mai moi
  9. Limbaj
  10. Licitație
  11. Buze tari
  12. Nud îmbãtãtor
  13. Toamna iubirii
  14. Te iubesc
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Vâltoare
  17. Nãpãdit
  18. În mine parte
  19. Captivã
  20. Cu tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii