Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cafea
  2. Altfel, de ce?
  3. Nebun dupã tine
  4. Hibernare
  5. Cheia norocului
  6. Am nevoie de tine
  7. Cadavrele cuvintelor
  8. Cerc floral
  9. Șoapte
  10. În spatele urechii
  11. Prin mine
  12. În direcția ta
  13. Nebãnuita neputințã
  14. Vitrina sufletului tãu
  15. Noi
  16. Palidã mângâiere
  17. Tãcere
  18. Noapte liniștitã
  19. Te iubesc
  20. Metamorfoza

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii