Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Trupurile viselor
  2. Noapte liniștitã
  3. Eu-tu
  4. Altfel, de ce?
  5. Licurici
  6. ????
  7. Zâmbet rece
  8. Cu tine
  9. Prezent prea simplu
  10. O picãturã din sufletul tãu
  11. Dragostea ta
  12. Te simt în mine
  13. Iubita mea
  14. Cum te iubesc
  15. Într-o cutã
  16. Sãrutul încrâncenat și singur
  17. Încã te iubesc
  18. Aproape
  19. Nu te-am cunoscut niciodatã
  20. Singur în mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii