Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nud îmbãtãtor
  2. Grãdina cuvintelor
  3. Din cauza ta
  4. Labirintul
  5. Mecanism matematic și misogin
  6. Decupaj
  7. Unde ar fi trebuit sã fii
  8. O picãturã din sufletul tãu
  9. Senzații
  10. Jocul
  11. Poezie amarã
  12. Umed și cald
  13. Hibernare
  14. Am scris invers
  15. Patã de culoare
  16. Conținut
  17. Acest sentiment
  18. Disperare
  19. Încã te iubesc
  20. Peste tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii