Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am scris invers
  2. Buza ta de sus
  3. Te iubesc
  4. Fluturii
  5. Tãcere
  6. Nerostire
  7. Înãuntru fãrã de sfârșit
  8. Mi-e dor
  9. Nu te-am cunoscut niciodatã
  10. Tu și restul lumii
  11. Conținut
  12. Vorbe
  13. Pedeapsa
  14. Poezie amarã
  15. Aproape
  16. Jocul
  17. Sfâșiere
  18. Limbaj
  19. Iubita mea
  20. Sentimente la întâmplare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii