Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nud îmbãtãtor
  2. Geometria iubirii
  3. Cerc floral
  4. Zâmbet rece
  5. Somnul tãu
  6. Șoapte
  7. Vise
  8. Chinuitoare pãrere
  9. Prin mine
  10. Cheia norocului
  11. În aceeași direcție
  12. Nebun dupã tine
  13. Jocul
  14. O mânã de sentimente
  15. Mai în interior
  16. Întuneric
  17. Poate cine știe…
  18. Trupurile viselor
  19. Înãuntru fãrã de sfârșit
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii