Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Indigestie
  2. Jocul
  3. Oarecum perfect
  4. Identic cu tine
  5. Încã o lacrimã...
  6. Dorința
  7. Trupurile viselor
  8. O mânã de sentimente
  9. Acest sentiment
  10. Unduiri
  11. Ai sã mã iubești?
  12. Mai… de tot
  13. Vitrina sufletului tãu
  14. Cautare
  15. Aproape
  16. Zâmbet rece
  17. N-aș fi crezut
  18. Singur în mine
  19. Nud îmbãtãtor
  20. Risipirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii