Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Lucire clarã
  2. Minunea de a fi existat
  3. Umed și cald
  4. Bun comun
  5. Nebun dupã tine
  6. Pedeapsa
  7. În mine parte
  8. Mã doare
  9. Unde se termina iubirea
  10. Cu fața cãtre mine
  11. Tãcere
  12. Într-o cutã
  13. Mirare
  14. Cu o secundã mai târziu
  15. Risipirea
  16. Împotriva mea
  17. De ce-mi lipsești
  18. Suspinul
  19. Prin mine
  20. Sentimente la întâmplare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii