Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Limbaj
  2. Lucire clarã
  3. Umed și cald
  4. Rotunjimile iubirii
  5. Când vei pleca
  6. În aceeași direcție
  7. Cerc floral
  8. Mecanism matematic și misogin
  9. Zâmbet rece
  10. Tristeți sublim uitate
  11. Imaginea ta
  12. Dragoste de vânzare
  13. Am plâns
  14. Inventar
  15. Identic cu tine
  16. Grãdina cuvintelor
  17. Cafea
  18. Mi-e dor
  19. Epilog
  20. Aproape

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii