Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Grãdina cuvintelor
  2. Aproape
  3. Licitație
  4. Geometria iubirii
  5. Alb
  6. Poezie amarã
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Rãscruce
  9. Limbaj
  10. Somnul de dinainte
  11. În direcția ta
  12. Patã de culoare
  13. Prin mine
  14. Labirintul
  15. Suspinul
  16. Semnul tãu
  17. Mãnunchiuri
  18. Tãcere
  19. Din cauza ta
  20. Am scris invers

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii