Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Între douã bãtãi
  2. Fãrã pereche
  3. Oarecum perfect
  4. În spatele urechii
  5. Cautare
  6. Am plâns
  7. Unduiri
  8. Îmbrãcatã în luminã
  9. Vitrina sufletului tãu
  10. Minunea de a fi existat
  11. Senzații
  12. Sã mã sãruți
  13. Palidã mângâiere
  14. Atingeri ireale
  15. Semnul tãu
  16. Fluturii
  17. Ochii tãi
  18. Toamna iubirii
  19. Am scris invers
  20. Mã doare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii