Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. N-aș fi crezut
  2. Geometria iubirii
  3. Lucire clarã
  4. Am scris invers
  5. Risipirea
  6. Acest sentiment
  7. În spatele urechii
  8. Hibernare
  9. Imaginea ta
  10. Somnul tãu
  11. Într-o cutã
  12. Singur în mine
  13. Ai sã mã iubești?
  14. Sfâșiere
  15. Idei
  16. Toamna iubirii
  17. Vâltoare
  18. Feminin
  19. Poate cine știe…
  20. Licurici

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii