Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nerostire
  2. Vâltoare
  3. Vitrina sufletului tãu
  4. Metamorfoza
  5. Atingeri ireale
  6. O singurã ființã
  7. Somnul de dinainte
  8. Indigestie
  9. Iubita mea
  10. Tristețe
  11. Adio, realitate
  12. Marginea existenței
  13. Decupaj
  14. Din cauza ta
  15. Acest sentiment
  16. Împotriva mea
  17. Licurici
  18. Sãrutul încrâncenat și singur
  19. Într-o cutã
  20. Trupurile viselor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii