Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Suspinul
  2. Am plâns
  3. Nebun dupã tine
  4. Sentimente la întâmplare
  5. Împotriva mea
  6. Inventar
  7. Esti prea vie
  8. În aceeași direcție
  9. Prea rece
  10. Marginea existenței
  11. Dragoste de vânzare
  12. Îmbrãcatã în luminã
  13. Acolo unde se termina iubirea
  14. Am nevoie de tine
  15. Acest sentiment
  16. Minunea de a fi existat
  17. Simțuri zdrențuite
  18. Ma uit in largul marii caprui
  19. Te iubesc
  20. Neant

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii