Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Unde ar fi trebuit sã fii
  2. Patã de culoare
  3. Suspinul
  4. Simțuri
  5. Senzații
  6. Eu-tu
  7. Încã o lacrimã...
  8. Din cauza ta
  9. Șoapte
  10. Împotriva mea
  11. Licurici
  12. Neant
  13. Cu tine
  14. Mãnunchiuri
  15. Mã doare
  16. Fãrã pereche
  17. Toamna iubirii
  18. Umed și cald
  19. O picãturã din sufletul tãu
  20. Marginea existenței

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii