Adrian Furnicã

Prezent prea simplu

Privesc întunericul
Ce mã înconjoarã
Și care-mi intrã
Fãrã sã simt
În toatã ființa mea
Rãmasã suspendatã
Între dragostea pentru
Tine
Și nimic altceva
Pentru cã nimic altceva nu mai
Conteazã
Acolo unde amintirile
Pãlesc
Pentru cã nu mai au rost
Sã existe
Devenite inutile din cauza
Unui prezent prea simplu
Și dureros de frumos
Privesc întunericul
Din mine însumi
Ca pe un prieten bun
Ce vrea sã-mi ascundã
Durerea de a nu fi și tu aici
Lângã un surâs amar
Și o lacrimã stingherã,
Încercând sã o stingã
Cu un zâmbet de circumstanțã
Care sã ținã loc de
Ceea ce știm
Și ceea ce sperãm

Și doar un gând rãzleț
Cã mã vei iubi și mâine
Mai strãlucește în tot acest
Întuneric
Luminându-mi tot ceea ce
Simt cã mai am de trãit
Cu tine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Aproape
  2. Mã doare
  3. Dorința
  4. Buza ta de sus
  5. Marginea existenței
  6. Somnul tãu
  7. Te simt în mine
  8. Rotunjimile iubirii
  9. Somnul de dinainte
  10. În spatele urechii
  11. Mai stai…
  12. Unduiri
  13. Sfâșiere
  14. Licitație
  15. Revelația
  16. Nu te-am cunoscut niciodatã
  17. Lupta
  18. Alb
  19. Pedeapsa
  20. Dragostea ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii