Adrian Furnicã

Prezent prea simplu

Privesc întunericul
Ce mã înconjoarã
Și care-mi intrã
Fãrã sã simt
În toatã ființa mea
Rãmasã suspendatã
Între dragostea pentru
Tine
Și nimic altceva
Pentru cã nimic altceva nu mai
Conteazã
Acolo unde amintirile
Pãlesc
Pentru cã nu mai au rost
Sã existe
Devenite inutile din cauza
Unui prezent prea simplu
Și dureros de frumos
Privesc întunericul
Din mine însumi
Ca pe un prieten bun
Ce vrea sã-mi ascundã
Durerea de a nu fi și tu aici
Lângã un surâs amar
Și o lacrimã stingherã,
Încercând sã o stingã
Cu un zâmbet de circumstanțã
Care sã ținã loc de
Ceea ce știm
Și ceea ce sperãm

Și doar un gând rãzleț
Cã mã vei iubi și mâine
Mai strãlucește în tot acest
Întuneric
Luminându-mi tot ceea ce
Simt cã mai am de trãit
Cu tine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. În mine parte
  2. Decupaj
  3. Te iubesc
  4. Captivã
  5. Împotriva mea
  6. Unde ar fi trebuit sã fii
  7. Zâmbet rece
  8. Un fel de fericire
  9. Patã de culoare
  10. Conținut
  11. De ce-mi lipsești
  12. Am nevoie de tine
  13. Peste tine
  14. Atât de departe
  15. Aproape
  16. Mã doare
  17. Marginea existenței
  18. Prin mine
  19. Buza ta de sus
  20. Metamorfoza

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii