Adrian Furnicã

Marginea existenței

Zboarã șoapte prin aer
Așteptând sã fie rostite
De buzele calde ale gândurilor rãzlețe
Sã fie aduse la viața efemerã, de-o
Clipã
De un suspin, de o idee
Zboarã prin ochi o lacrimã
Rebelã, ce-și dorește sã fie strivitã
Între pleoape, sã poatã sã-și
Trãiascã triumful de a exista
Chiar dacã îmbracã
Veștmântul durerii
Și umblã privirile golite
Sã mai prindã mãcar un
Rãsãrit fãrã substanțã, pe care sã-l
Așeze în memorie, ca semn al
Deșpãrțirii
Nu crezi c-ar trebui sã-mi dai
Un brânci de pe marginea
Existenței
Cãtre infinit
Acolo unde nu mai existã
Iubire ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Conținut
  2. Aproape
  3. Încã te iubesc
  4. Vorbe
  5. Peste tine
  6. Toamna iubirii
  7. Te simt în mine
  8. Îmbrãcatã în luminã
  9. Noapte liniștitã
  10. Noi
  11. Împotriva mea
  12. Sfâșiere
  13. Epilog
  14. Revelația
  15. Biografie
  16. Geometria iubirii
  17. Jocul
  18. Înãuntru fãrã de sfârșit
  19. Vise
  20. Un fel de fericire

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii