Adrian Furnicã

Marginea existenței

Zboarã șoapte prin aer
Așteptând sã fie rostite
De buzele calde ale gândurilor rãzlețe
Sã fie aduse la viața efemerã, de-o
Clipã
De un suspin, de o idee
Zboarã prin ochi o lacrimã
Rebelã, ce-și dorește sã fie strivitã
Între pleoape, sã poatã sã-și
Trãiascã triumful de a exista
Chiar dacã îmbracã
Veștmântul durerii
Și umblã privirile golite
Sã mai prindã mãcar un
Rãsãrit fãrã substanțã, pe care sã-l
Așeze în memorie, ca semn al
Deșpãrțirii
Nu crezi c-ar trebui sã-mi dai
Un brânci de pe marginea
Existenței
Cãtre infinit
Acolo unde nu mai existã
Iubire ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Într-o cutã
  2. Vâltoare
  3. Definitiv
  4. Te simt în mine
  5. Dorințe nemãrturisite
  6. Simțuri
  7. Toamna iubirii
  8. Cadavrele cuvintelor
  9. Prezent prea simplu
  10. Buze tari
  11. Disperare
  12. Conținut
  13. Întuneric
  14. În urma mea
  15. Tristeți sublim uitate
  16. Neant
  17. Altfel, de ce?
  18. Lucire clarã
  19. Prea rece
  20. Ma uit in largul marii caprui

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii