Adrian Furnicã

Marginea existenței

Zboarã șoapte prin aer
Așteptând sã fie rostite
De buzele calde ale gândurilor rãzlețe
Sã fie aduse la viața efemerã, de-o
Clipã
De un suspin, de o idee
Zboarã prin ochi o lacrimã
Rebelã, ce-și dorește sã fie strivitã
Între pleoape, sã poatã sã-și
Trãiascã triumful de a exista
Chiar dacã îmbracã
Veștmântul durerii
Și umblã privirile golite
Sã mai prindã mãcar un
Rãsãrit fãrã substanțã, pe care sã-l
Așeze în memorie, ca semn al
Deșpãrțirii
Nu crezi c-ar trebui sã-mi dai
Un brânci de pe marginea
Existenței
Cãtre infinit
Acolo unde nu mai existã
Iubire ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vitrina sufletului tãu
  2. Singur în mine
  3. Cum te iubesc
  4. Aproape
  5. Sentimente la întâmplare
  6. Într-o cutã
  7. Simțuri zdrențuite
  8. Ochii tãi
  9. Încã te iubesc
  10. Regãsirea
  11. Senzații
  12. Tristețea de a te fi cunoscut
  13. În urma mea
  14. Suspinul
  15. Unde se termina iubirea
  16. Dragostea ta
  17. Somnul tãu
  18. În direcția ta
  19. Am scris invers
  20. Decupaj

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii