Adrian Furnicã

Te simt în mine

Ai râs
Și-n sunetul nebãnuit am auzit
Cum lumea mi s-a pus
La picioare
Și mi s-a dãruit cu tot ce are ea
Mai bun
Și mai frumos.

Mi-ai spus cã mã iubești
Și am simțit cum lumea mi-a intrat
În inimã
Fãcându-și loc
Lângã imaginea ta
De mult prinsã acolo
Între douã bãtãi.

Acolo de unde am aruncat în întuneric
Toate fuioarele de gând negru
Care rãmãseserã de la ultima
Moarte.

Și atunci când ai rostit
Numele meu
M-am înãlțat cãtre cer
Ca sã pot sã strig
Cât de mult te simt
În mine,
În fiecare ungher, în fiecare
Secundã.

Acum mã odihnesc
Ca sã pot sã încep sã te simt din nou
Cum îmi cuprinzi mintea
Și îmi îndemni simțurile
Sã râdã și ele în soarele
Pe care mi l-ai arãtat
Din nou și din nou și
Din nou.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nu te-am cunoscut niciodatã
  2. Trupurile viselor
  3. Definitiv
  4. Imaginea ta
  5. Vorbe
  6. Altfel, de ce?
  7. Înãuntru fãrã de sfârșit
  8. Mecanism matematic și misogin
  9. Cum te visez?
  10. Cu o secundã mai târziu
  11. Semnul tãu
  12. Dragoste de vânzare
  13. Împotriva mea
  14. Ai sã mã iubești?
  15. Am plâns
  16. O mânã de sentimente
  17. Palidã mângâiere
  18. Conținut
  19. Captivã
  20. Incertitudine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii