Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Postat la 11 Aprilie, 2008 de Adrian Furnica

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. În aceeași direcție
  2. Rotunjimile iubirii
  3. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  4. Noapte liniștitã
  5. Când vei pleca
  6. Dorința
  7. Bun comun
  8. Minunea de a fi existat
  9. Singur în mine
  10. Eu-tu
  11. Nebãnuita neputințã
  12. Idei
  13. Licurici
  14. Incertitudine
  15. Vorbe
  16. Imaginea ta
  17. Mã doare
  18. Între douã bãtãi
  19. Biografie
  20. Neant

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii