Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cum te iubesc
  2. Fluturii
  3. Nerostire
  4. Identic cu tine
  5. Biografie
  6. Nud îmbãtãtor
  7. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  8. Nãpãdit
  9. Cuvinte nerostite
  10. Am nevoie de tine
  11. Singur în mine
  12. Labirintul
  13. Încã o lacrimã...
  14. Tu și restul lumii
  15. În aceeași direcție
  16. Patã de culoare
  17. Suspinul
  18. Cuvinte mai moi
  19. Și ce dacã, iubito…
  20. Captivã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii