Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Decupaj
  2. Dorințe nemãrturisite
  3. Buze tari
  4. Mã doare
  5. O picãturã din sufletul tãu
  6. Nebun dupã tine
  7. Lucire clarã
  8. Un fel de fericire
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. Conținut
  11. În direcția ta
  12. Imaginea ta
  13. Sãrutul încrâncenat și singur
  14. Bun comun
  15. Iubita mea
  16. Atât de departe
  17. Nebãnuita neputințã
  18. Fluturii
  19. Fãrã pereche
  20. Toamna iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii