Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Prin mine
  2. Acolo unde se termina iubirea
  3. Tristeți sublim uitate
  4. Fãrã pereche
  5. O picãturã din sufletul tãu
  6. O mânã de sentimente
  7. Idei
  8. Te iubesc
  9. Ruga
  10. Indigestie
  11. Sentimente la întâmplare
  12. Geometria iubirii
  13. Limbaj
  14. Jocul
  15. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  16. Biografie
  17. Umed și cald
  18. Te iubesc
  19. Cuvinte mai moi
  20. Marginea existenței

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii