Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Între douã bãtãi
  3. Poezie amarã
  4. Neant
  5. Rãscruce
  6. Identic cu tine
  7. Întuneric
  8. Lucire clarã
  9. Mai… de tot
  10. Inventar
  11. Noi
  12. Nãpãdit
  13. Ai sã mã iubești?
  14. Sfâșiere
  15. Bun comun
  16. În urma mea
  17. Patã de culoare
  18. Indigestie
  19. Simțuri zdrențuite
  20. Un fel de fericire

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii