Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Prezent prea simplu
  2. Cautare
  3. O picãturã din sufletul tãu
  4. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  5. În urma mea
  6. Nu te-am cunoscut niciodatã
  7. Ochii tãi
  8. Mai stai…
  9. Esti prea vie
  10. Labirintul
  11. Pedeapsa
  12. Lupta
  13. Somnul tãu
  14. Alb
  15. Nãpãdit
  16. Cafea
  17. Rãscruce
  18. Zâmbet rece
  19. O mânã de sentimente
  20. Șoapte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii