Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Toamna iubirii
  2. Tristețe
  3. Nerostire
  4. Chinuitoare pãrere
  5. Ma uit in largul marii caprui
  6. Între douã bãtãi
  7. Patã de culoare
  8. Conținut
  9. Somnul de dinainte
  10. Identic cu tine
  11. Într-o cutã
  12. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  13. Noapte liniștitã
  14. Te simt în mine
  15. Fãrã pereche
  16. Umed și cald
  17. Risipirea
  18. Esti prea vie
  19. N-aș fi crezut
  20. Adio, realitate

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii