Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Definitiv
  2. Patã de culoare
  3. Vâltoare
  4. Nud îmbãtãtor
  5. Cu o secundã mai târziu
  6. Conținut
  7. Unde ar fi trebuit sã fii
  8. Mi-e dor
  9. În aceeași direcție
  10. Ma uit in largul marii caprui
  11. Buze tari
  12. Captivã
  13. Hibernare
  14. Mirare
  15. Un fel de fericire
  16. Sãrutul încrâncenat și singur
  17. Vitrina sufletului tãu
  18. Bun comun
  19. Prin mine
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii