Adrian Furnicã

Și ce dacã, iubito…

Adulmecând miresma florilor din glastrã
Și-a sufletului gând amar
Iubirea noastrã moare și inima albastrã
Se risipește împreunã cu un gând hoinar
Iubito!
Nu vrei sã-mi sorbi o lacrimã rebelã
Din ochiul meu prea plin de dor?
Sau sã-mi pãstrezi în gând
Petala dulce-a neuitatului amor?
Oricum, tu pleci, cãlcând indiferentã
Pe ruga mea de sclav neobosit
Iar chipul meu puțin uimit
Privește-n urma ta cu-a morții stare
Adânc latentã….
Iar gura ce-a ramas sã tacã
Șoptește mut
Și ce dacã, și ce dacã…

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Prezent prea simplu
  2. Mai… de tot
  3. Pedeapsa
  4. Suspinul
  5. Patã de culoare
  6. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  7. Ochii tãi
  8. Cum te iubesc
  9. Buze tari
  10. Hibernare
  11. Cafea
  12. Iubita mea
  13. Alb
  14. Te iubesc
  15. Tu și restul lumii
  16. Lucire clarã
  17. În urma mea
  18. Între douã bãtãi
  19. În direcția ta
  20. Mã doare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii