Adrian Furnicã

Și ce dacã, iubito…

Adulmecând miresma florilor din glastrã
Și-a sufletului gând amar
Iubirea noastrã moare și inima albastrã
Se risipește împreunã cu un gând hoinar
Iubito!
Nu vrei sã-mi sorbi o lacrimã rebelã
Din ochiul meu prea plin de dor?
Sau sã-mi pãstrezi în gând
Petala dulce-a neuitatului amor?
Oricum, tu pleci, cãlcând indiferentã
Pe ruga mea de sclav neobosit
Iar chipul meu puțin uimit
Privește-n urma ta cu-a morții stare
Adânc latentã….
Iar gura ce-a ramas sã tacã
Șoptește mut
Și ce dacã, și ce dacã…

      Comentarii (1):

Neincrederea tineretii ...

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Simțuri zdrențuite
  2. Încã te iubesc
  3. Într-o cutã
  4. Cum te visez?
  5. Epilog
  6. Cadavrele cuvintelor
  7. Într-o cutã
  8. Senzații
  9. Chinuitoare pãrere
  10. Conținut
  11. Mã doare
  12. Acolo unde se termina iubirea
  13. Cautare
  14. Labirintul
  15. Palidã mângâiere
  16. Biografie
  17. Noi
  18. Mi-e dor
  19. Lupta
  20. Vorbe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii