Adrian Furnicã

Și ce dacã, iubito…

Adulmecând miresma florilor din glastrã
Și-a sufletului gând amar
Iubirea noastrã moare și inima albastrã
Se risipește împreunã cu un gând hoinar
Iubito!
Nu vrei sã-mi sorbi o lacrimã rebelã
Din ochiul meu prea plin de dor?
Sau sã-mi pãstrezi în gând
Petala dulce-a neuitatului amor?
Oricum, tu pleci, cãlcând indiferentã
Pe ruga mea de sclav neobosit
Iar chipul meu puțin uimit
Privește-n urma ta cu-a morții stare
Adânc latentã….
Iar gura ce-a ramas sã tacã
Șoptește mut
Și ce dacã, și ce dacã…

      Comentarii (1):

Neincrederea tineretii ...

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Geometria iubirii
  2. În spatele urechii
  3. Univers infinit de plăceri
  4. Suspinul
  5. Pasiune
  6. Minunea de a fi existat
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Revelația
  9. Tristețe
  10. Mirare
  11. Senzații
  12. Din cauza ta
  13. Înãuntru fãrã de sfârșit
  14. Tãcere
  15. Cautare
  16. Pedeapsa
  17. Cerc floral
  18. Alb
  19. Tristeți sublim uitate
  20. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii