Adrian Furnicã

Și ce dacã, iubito…

Adulmecând miresma florilor din glastrã
Și-a sufletului gând amar
Iubirea noastrã moare și inima albastrã
Se risipește împreunã cu un gând hoinar
Iubito!
Nu vrei sã-mi sorbi o lacrimã rebelã
Din ochiul meu prea plin de dor?
Sau sã-mi pãstrezi în gând
Petala dulce-a neuitatului amor?
Oricum, tu pleci, cãlcând indiferentã
Pe ruga mea de sclav neobosit
Iar chipul meu puțin uimit
Privește-n urma ta cu-a morții stare
Adânc latentã….
Iar gura ce-a ramas sã tacã
Șoptește mut
Și ce dacã, și ce dacã…

      Comentarii (1):

Neincrederea tineretii ...

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vise
  2. Tristeți sublim uitate
  3. Încã o lacrimã...
  4. ????
  5. Cadavrele cuvintelor
  6. Te simt în mine
  7. Marginea existenței
  8. Într-o cutã
  9. În urma mea
  10. În mine parte
  11. Te iubesc
  12. De ce-mi lipsești
  13. Atingeri ireale
  14. Altfel, de ce?
  15. Vorbe
  16. Din cauza ta
  17. Încã te iubesc
  18. Mai stai…
  19. Unduiri
  20. Definitiv

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii