Adrian Furnicã

Mai în interior

Cred cã sunt urmãrit de ghinion
Cãci sufletul mi-e plin de tine
Fãrã sã te cunosc și fãrã sã te simt
Prin preajmã
Mã uit dupã tine și încerc sã te
Recunosc printre privirile ce se lipesc
De ochii mei pe stradã
Prin vise, printre gânduri
Mã uit în jur și aș vrea sã-ți simt
Prezența alãturi, în dreapta mea sau
Mãcar mai în interior
Undeva sub pleoape,
Ascunsã în spatele unei șoapte
Sau dupã un surâs, fie el cât de mic
Unde ești oare, de ce nu apari
Așa cum te-am visat întotdeauna
Râzând de frica mea,
Dând brânci la vale tuturor spaimelor
Mele despre iubire, despre destin
Despre ce înseamnã cuvintele
”Noi doi”
Te caut în continuare și aș vrea sã te
Simt mãcar, sã te intuiesc, sã cred cã
Exiști, ca sã pot sã am un scop
În viațã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mai stai…
  2. Imaginea ta
  3. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  4. Rãscruce
  5. Nebun dupã tine
  6. Șoapte
  7. Încã o lacrimã...
  8. Buze tari
  9. Un fel de fericire
  10. Esti prea vie
  11. N-aș fi crezut
  12. Umed și cald
  13. Te simt în mine
  14. Cum te visez?
  15. Dragostea ta
  16. Epilog
  17. Prin mine
  18. Mi-e dor
  19. Dorințe nemãrturisite
  20. Umbrele noptii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii