Adrian Furnicã

Mai în interior

Cred cã sunt urmãrit de ghinion
Cãci sufletul mi-e plin de tine
Fãrã sã te cunosc și fãrã sã te simt
Prin preajmã
Mã uit dupã tine și încerc sã te
Recunosc printre privirile ce se lipesc
De ochii mei pe stradã
Prin vise, printre gânduri
Mã uit în jur și aș vrea sã-ți simt
Prezența alãturi, în dreapta mea sau
Mãcar mai în interior
Undeva sub pleoape,
Ascunsã în spatele unei șoapte
Sau dupã un surâs, fie el cât de mic
Unde ești oare, de ce nu apari
Așa cum te-am visat întotdeauna
Râzând de frica mea,
Dând brânci la vale tuturor spaimelor
Mele despre iubire, despre destin
Despre ce înseamnã cuvintele
”Noi doi”
Te caut în continuare și aș vrea sã te
Simt mãcar, sã te intuiesc, sã cred cã
Exiști, ca sã pot sã am un scop
În viațã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mãnunchiuri
  2. Decupaj
  3. Senzații
  4. Poezie amarã
  5. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  6. Patã de culoare
  7. Mai stai…
  8. Univers infinit de plăceri
  9. Tristețea de a te fi cunoscut
  10. În aceeași direcție
  11. Toamna iubirii
  12. Buza ta de sus
  13. Cadavrele cuvintelor
  14. Ma uit in largul marii caprui
  15. Ochii tãi
  16. O mânã de sentimente
  17. Geometria iubirii
  18. O picãturã din sufletul tãu
  19. Somnul tãu
  20. Te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii