Esti prea vie
Si neastimparata
Pentru a ramine afara din mine
Imaginea ta ascunde toate mastile
Pe care ti le pui citeodata
Si te vad
Stralucitoare dupa fiecare nor
Chiar daca te ascunzi
Impotrivindu-te
Zimbetului meu
Doar tu ma poti desparti
De tristetea mea
Si doar tu nu ma poti face
Sa sufar
Esti prea vie
Ca sa te transformi intr-o
Himera
Esti prea prezenta ca sa fi
O amintire
Si numai mingiierea ta este
Intiparita
Pe pielea de pe coapse
Iar zimbetul tau ma trimite
Sa ating cerul violet
In timp ce pasesc cu hotarire
Peste pragul buzelor tale
Respir prin gura ta
Si simt peste tot in mine
Singele nostru imperecheat
Ca o transfuzie de lumina
Esti prea vie
Ca sa nu cer un bis
Cind ramin suspendat in visare
Simtindu-mi ochii lacrimind
De atitea stele care-mi cad
In priviri
Esti prea vie ca sa nu te iubesc
Pina mor

Superba...

\"ca o transfuzie de lumina\"... ce surpriza frumoasa...

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Jocul
2. Tristeți sublim uitate
3. Alb
4. Atingeri ireale
5. Mai stai…
6. Nerostire
7. Tristețea de a te fi cunoscut
8. Ochii tãi
9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
10. Cu fața cãtre mine
11. Dragostea ta
12. Incertitudine
13. Acolo unde se termina iubirea
14. În mine parte
15. Am nevoie de tine
16. Acest sentiment
17. Suspinul
18. Îmbrãcatã în luminã
19. O singurã ființã
20. Definitiv