Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

Postat la 04 Septembrie, 2008 de Adrian Furnica

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. O mânã de sentimente
  2. Împotriva mea
  3. Tristețe
  4. Jocul
  5. Vise
  6. Între douã bãtãi
  7. Umbrele noptii
  8. Nerostire
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. Cu fața cãtre mine
  11. Cafea
  12. Tu și restul lumii
  13. Când vei pleca
  14. Te simt în mine
  15. Decupaj
  16. Chinuitoare pãrere
  17. ????
  18. În direcția ta
  19. Tristețea de a te fi cunoscut
  20. Conținut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii