Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

Postat la 04 Septembrie, 2008 de Adrian Furnica

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Peste tine
  2. Vise
  3. Biografie
  4. Nud îmbãtãtor
  5. Unde se termina iubirea
  6. Conținut
  7. Și ce dacã, iubito…
  8. În urma mea
  9. Din cauza ta
  10. Sã mã sãruți
  11. Iubita mea
  12. Am scris invers
  13. Mãnunchiuri
  14. Un fel de fericire
  15. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  16. Încã o lacrimã...
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Esti prea vie
  19. Vorbe
  20. Tristeți sublim uitate

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii