Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Iubita mea
  2. Tu și restul lumii
  3. Mirare
  4. Buza ta de sus
  5. Lucire clarã
  6. Prezent prea simplu
  7. Ruga
  8. Cautare
  9. Trupurile viselor
  10. Indigestie
  11. Cuvinte mai moi
  12. Am scris invers
  13. Tristețea de a te fi cunoscut
  14. Cafea
  15. Simțuri
  16. Prea rece
  17. Sentimente la întâmplare
  18. Un fel de fericire
  19. Noapte liniștitã
  20. Pasiune

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii