Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

Postat la 04 Septembrie, 2008 de Adrian Furnica

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Trupurile viselor
  2. Noapte liniștitã
  3. Îmbrãcatã în luminã
  4. Idei
  5. Mai în interior
  6. Între douã bãtãi
  7. Tristețea de a te fi cunoscut
  8. Altfel, de ce?
  9. Rãscruce
  10. Umed și cald
  11. Sã mã sãruți
  12. Iubita mea
  13. Esti prea vie
  14. Sfâșiere
  15. Dorințe nemãrturisite
  16. Cuvinte mai moi
  17. Chinuitoare pãrere
  18. Și ce dacã, iubito…
  19. De ce-mi lipsești
  20. Nerostire

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii