Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

Postat la 04 Septembrie, 2008 de Adrian Furnica

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Înãuntru fãrã de sfârșit
  2. Acest sentiment
  3. Decupaj
  4. Geometria iubirii
  5. Încã te iubesc
  6. Zâmbet rece
  7. Dorința
  8. Cautare
  9. Epilog
  10. ????
  11. Întuneric
  12. Tristețea de a te fi cunoscut
  13. Mãnunchiuri
  14. Mirare
  15. Cuvinte mai moi
  16. Cum te iubesc
  17. Vorbe
  18. O picãturã din sufletul tãu
  19. Nebãnuita neputințã
  20. Eu-tu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii