Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Palidã mângâiere
  2. Atingeri ireale
  3. Am plâns
  4. Nãpãdit
  5. Buze tari
  6. Vâltoare
  7. Cum te visez?
  8. Încã te iubesc
  9. Licurici
  10. Cuvinte mai moi
  11. Risipirea
  12. Iubita mea
  13. Atât de departe
  14. Nebãnuita neputințã
  15. Te simt în mine
  16. Sãrutul încrâncenat și singur
  17. Unduiri
  18. Alb
  19. Zâmbet rece
  20. Mai stai…

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii