Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Într-o cutã
  3. Dorințe nemãrturisite
  4. Mecanism matematic și misogin
  5. Vâltoare
  6. Cum te visez?
  7. Metamorfoza
  8. Sentimente la întâmplare
  9. Imaginea ta
  10. Zâmbet rece
  11. Ruga
  12. Unduiri
  13. Minunea de a fi existat
  14. Fluturii
  15. Somnul de dinainte
  16. O picãturã din sufletul tãu
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Când vei pleca
  19. Nu te-am cunoscut niciodatã
  20. Tristețea de a te fi cunoscut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii