Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu o secundã mai târziu
  2. Dragostea ta
  3. Jocul
  4. Umbrele noptii
  5. Prin mine
  6. Unde se termina iubirea
  7. Incertitudine
  8. Simțuri
  9. Un fel de fericire
  10. Metamorfoza
  11. Cheia norocului
  12. Unde ar fi trebuit sã fii
  13. Te iubesc
  14. Dorința
  15. Regãsirea
  16. Te iubesc
  17. O singurã ființã
  18. Atingeri ireale
  19. Altfel, de ce?
  20. Mirare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii