Adrian Furnicã

Mirare

Am venit la recepția
Inimii tale
În încercarea de a gãsi un loc
Sã-mi cazez și eu sufletul
Undeva
Ca sã nu doarmã rãtãcit
Prin cine știe ce ungher

Și privesc plin de speranțã
La recepționera din tine
Care se uitã de sus la un suflet
Stingher
Cã poate s-o milostivi
Sã-mi gãseascã o camerã
Cât de micã
Deși inima ta nu pare atât de ocupatã

Și mã întreb dacã ar fi invers
Și aș fi gata sã te primesc
La poarta inimii mele cu covorul
Roșu
Ai fi mai îngãduitoare?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Tristeți sublim uitate
  2. Licitație
  3. Mecanism matematic și misogin
  4. Șoapte
  5. Revelația
  6. Mãnunchiuri
  7. Cadavrele cuvintelor
  8. Poate cine știe…
  9. Într-o cutã
  10. Prezent prea simplu
  11. Somnul tãu
  12. Captivã
  13. Mã doare
  14. Pasiune
  15. Fluturii
  16. Cu o secundã mai târziu
  17. Feminin
  18. Identic cu tine
  19. Mi-e dor
  20. Limbaj

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii