Adrian Furnicã

Mirare

Am venit la recepția
Inimii tale
În încercarea de a gãsi un loc
Sã-mi cazez și eu sufletul
Undeva
Ca sã nu doarmã rãtãcit
Prin cine știe ce ungher

Și privesc plin de speranțã
La recepționera din tine
Care se uitã de sus la un suflet
Stingher
Cã poate s-o milostivi
Sã-mi gãseascã o camerã
Cât de micã
Deși inima ta nu pare atât de ocupatã

Și mã întreb dacã ar fi invers
Și aș fi gata sã te primesc
La poarta inimii mele cu covorul
Roșu
Ai fi mai îngãduitoare?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie amarã
  2. N-aș fi crezut
  3. Labirintul
  4. Dorințe nemãrturisite
  5. Disperare
  6. Tristețea de a te fi cunoscut
  7. Univers infinit de plăceri
  8. Ai sã mã iubești?
  9. Hibernare
  10. Marginea existenței
  11. Zâmbet rece
  12. Încã te iubesc
  13. Tãcere
  14. Palidã mângâiere
  15. Cu o secundã mai târziu
  16. Mecanism matematic și misogin
  17. Biografie
  18. Sentimente la întâmplare
  19. Iubita mea
  20. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii