Adrian Furnicã

Poezie amarã

Cum aș putea face sã-mi vindec
Imaginația ?
Sã o pansez de urgențã cu alte
Impresii?
Nu știu un tratament mai bun.

În ultima vreme n-am fost atent la ea
Și am lãsat-o sã sângereze pe hârtie
Durerea de a te fi cunoscut.

Sã-i dau oare sã înghitã, pe nerãsuflate
Pastile de gând bun și sã o rog
Sã adoarmã un pic, fãrã sã viseze
Cine știe ce coșmaruri despre
Tine ?

Cum aș face sã-mi vindec imaginația?
Sã nu mai dea naștere strigoilor
Neliniștiți ai unei iubiri plecate
Spre alte zãri
Acolo unde soarele nu rãsare din
Zâmbetul tãu și nici nu apune
În spatele ochilor tãi

Sunt sigur cã s-a îmbolnãvit, atunci când
Alerga nãdușit sã umple golul
Pe care l-ai lãsat în mintea mea
Și acum trebuie sã o oblojesc cu grijã
Poate mai salvez mãcar
Scheletul pe care sã-mi sprijin o
Poezie amarã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dorințe nemãrturisite
  2. Unde se termina iubirea
  3. Cuvinte mai moi
  4. Identic cu tine
  5. Lupta
  6. O mânã de sentimente
  7. Cautare
  8. Tristeți sublim uitate
  9. Cu fața cãtre mine
  10. Metamorfoza
  11. Încã te iubesc
  12. Dragoste de vânzare
  13. Împotriva mea
  14. Întuneric
  15. Rãscruce
  16. Cu o secundã mai târziu
  17. Tu și restul lumii
  18. Grãdina cuvintelor
  19. ????
  20. Tristețe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii