Adrian Furnicã

Poezie amarã

Cum aș putea face sã-mi vindec
Imaginația ?
Sã o pansez de urgențã cu alte
Impresii?
Nu știu un tratament mai bun.

În ultima vreme n-am fost atent la ea
Și am lãsat-o sã sângereze pe hârtie
Durerea de a te fi cunoscut.

Sã-i dau oare sã înghitã, pe nerãsuflate
Pastile de gând bun și sã o rog
Sã adoarmã un pic, fãrã sã viseze
Cine știe ce coșmaruri despre
Tine ?

Cum aș face sã-mi vindec imaginația?
Sã nu mai dea naștere strigoilor
Neliniștiți ai unei iubiri plecate
Spre alte zãri
Acolo unde soarele nu rãsare din
Zâmbetul tãu și nici nu apune
În spatele ochilor tãi

Sunt sigur cã s-a îmbolnãvit, atunci când
Alerga nãdușit sã umple golul
Pe care l-ai lãsat în mintea mea
Și acum trebuie sã o oblojesc cu grijã
Poate mai salvez mãcar
Scheletul pe care sã-mi sprijin o
Poezie amarã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vitrina sufletului tãu
  2. Am nevoie de tine
  3. Altfel, de ce?
  4. Somnul de dinainte
  5. Senzații
  6. Mecanism matematic și misogin
  7. Încã o lacrimã...
  8. Tristețe
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. Fluturii
  11. Univers infinit de plăceri
  12. În aceeași direcție
  13. Feminin
  14. Acest sentiment
  15. În direcția ta
  16. Cuvinte nerostite
  17. Patã de culoare
  18. Înãuntru fãrã de sfârșit
  19. Unde se termina iubirea
  20. Umbrele noptii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii