Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nud îmbãtãtor
  2. Rotunjimile iubirii
  3. Tristețe
  4. Unde se termina iubirea
  5. Incertitudine
  6. Dragoste de vânzare
  7. O singurã ființã
  8. Lupta
  9. Alb
  10. Captivã
  11. Risipirea
  12. Cu o secundã mai târziu
  13. Epilog
  14. Cerc floral
  15. Încã te iubesc
  16. Identic cu tine
  17. Într-o cutã
  18. Mai… de tot
  19. Idei
  20. Somnul tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii