Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Tãcere
  2. Dragostea ta
  3. N-aș fi crezut
  4. Întuneric
  5. Am sã plec din mine
  6. Labirintul
  7. Am plâns
  8. ????
  9. Sãrutul încrâncenat și singur
  10. Mã doare
  11. Inventar
  12. Cu fața cãtre mine
  13. Somnul de dinainte
  14. Cheia norocului
  15. Bun comun
  16. Marginea existenței
  17. Pasiune
  18. Umbrele noptii
  19. Simțuri zdrențuite
  20. Nebãnuita neputințã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii