Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Postat la 08 Iulie, 2007 de Adrian Furnica

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Îmbrãcatã în luminã
  3. Conținut
  4. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  5. Ochii tãi
  6. Suspinul
  7. Cum te iubesc
  8. Acolo unde se termina iubirea
  9. Fãrã pereche
  10. Altfel, de ce?
  11. Te simt în mine
  12. Unde ar fi trebuit sã fii
  13. Neant
  14. Nud îmbãtãtor
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Biografie
  17. Limbaj
  18. Șoapte
  19. Cu fața cãtre mine
  20. Înãuntru fãrã de sfârșit

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii