Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Licitație
  2. Vise
  3. Unde se termina iubirea
  4. Geometria iubirii
  5. Captivã
  6. În urma mea
  7. Feminin
  8. Am nevoie de tine
  9. Atingeri ireale
  10. Sentimente la întâmplare
  11. Ma uit in largul marii caprui
  12. N-aș fi crezut
  13. Cuvinte nerostite
  14. Nebun dupã tine
  15. Esti prea vie
  16. Tristețea de a te fi cunoscut
  17. Sã mã sãruți
  18. Ochii tãi
  19. Umbrele noptii
  20. Palidã mângâiere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii