Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Imaginea ta
  2. Mã doare
  3. Limbaj
  4. Am sã plec din mine
  5. Vâltoare
  6. Am plâns
  7. Tu și restul lumii
  8. Minunea de a fi existat
  9. Iubita mea
  10. Grãdina cuvintelor
  11. Te iubesc
  12. O picãturã din sufletul tãu
  13. Neant
  14. Vorbe
  15. Sentimente la întâmplare
  16. Unde se termina iubirea
  17. Oarecum perfect
  18. Ma uit in largul marii caprui
  19. Conținut
  20. Cafea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii