Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Oarecum perfect
  2. Nãpãdit
  3. Unde ar fi trebuit sã fii
  4. Dorința
  5. De ce-mi lipsești
  6. Singur în mine
  7. Ruga
  8. Într-o cutã
  9. Un fel de fericire
  10. Îmbrãcatã în luminã
  11. Hibernare
  12. Te simt în mine
  13. Captivã
  14. Peste tine
  15. Palidã mângâiere
  16. Vise
  17. Labirintul
  18. Cum te visez?
  19. Pasiune
  20. În urma mea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii