Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Lupta
  2. Mã doare
  3. N-aș fi crezut
  4. Tãcere
  5. Te simt în mine
  6. Lucire clarã
  7. Cu o secundã mai târziu
  8. Nebãnuita neputințã
  9. Am scris invers
  10. Acolo unde se termina iubirea
  11. Cu fața cãtre mine
  12. Geometria iubirii
  13. Cautare
  14. Între douã bãtãi
  15. Îmbrãcatã în luminã
  16. Vorbe
  17. Sã mã sãruți
  18. Sentimente la întâmplare
  19. Am plâns
  20. Mãnunchiuri

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii