Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Tãcere
  2. Esti prea vie
  3. Cafea
  4. Hibernare
  5. Pasiune
  6. Pedeapsa
  7. Nebãnuita neputințã
  8. Umed și cald
  9. Biografie
  10. Te simt în mine
  11. Fãrã pereche
  12. Univers infinit de plăceri
  13. Cuvinte nerostite
  14. Mirare
  15. Tristețea de a te fi cunoscut
  16. Unduiri
  17. Captivã
  18. Peste tine
  19. Mai stai…
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii