Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Simțuri
  2. Când vei pleca
  3. Prea rece
  4. Altfel, de ce?
  5. Într-o cutã
  6. Vorbe
  7. Sã mã sãruți
  8. O singurã ființã
  9. Într-o cutã
  10. Atât de departe
  11. Un fel de fericire
  12. Ai sã mã iubești?
  13. Vise
  14. Îmbrãcatã în luminã
  15. Cuvinte nerostite
  16. Din cauza ta
  17. Esti prea vie
  18. Nu te-am cunoscut niciodatã
  19. Umbrele noptii
  20. Acolo unde se termina iubirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii