Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Definitiv
  2. Cu tine
  3. Nud îmbãtãtor
  4. ????
  5. O mânã de sentimente
  6. Decupaj
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Oarecum perfect
  9. Mirare
  10. Trupurile viselor
  11. Vâltoare
  12. Poezie amarã
  13. Idei
  14. Sentimente la întâmplare
  15. Tristețea de a te fi cunoscut
  16. Nãpãdit
  17. Lucire clarã
  18. În urma mea
  19. Identic cu tine
  20. Am nevoie de tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii