Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Univers infinit de plăceri
  2. Simțuri
  3. Noi
  4. Am sã plec din mine
  5. Prea rece
  6. Licurici
  7. Cuvinte mai moi
  8. Fãrã pereche
  9. În spatele urechii
  10. Din cauza ta
  11. Acest sentiment
  12. Tristeți sublim uitate
  13. Cu o secundã mai târziu
  14. Neant
  15. Somnul tãu
  16. Dragoste de vânzare
  17. Mai… de tot
  18. Grãdina cuvintelor
  19. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  20. În urma mea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii