Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am scris invers
  2. Dragoste de vânzare
  3. Din cauza ta
  4. Într-o cutã
  5. O singurã ființã
  6. Dorința
  7. Incertitudine
  8. Imaginea ta
  9. Tristețe
  10. Cuvinte nerostite
  11. În spatele urechii
  12. Am nevoie de tine
  13. Regãsirea
  14. Prea rece
  15. Și ce dacã, iubito…
  16. Decupaj
  17. Poate cine știe…
  18. Inventar
  19. Mai în interior
  20. Aproape

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii