Adrian Furnicã

Ruga

Am urmãrit atent starea vremii din mine
Încercând sã opresc vântul ce are cu sine

Frunze moarte și gânduri rãzlețe
Rãmașițe ușoare, atente, semețe

Bucãți aruncate de dragoste trecutã
Deodatã stinsã, deodatã apãrutã

Un ochi al tãu, lãcrimând în surdinã
Surâsul meu rece și fãrã luminã

Copaci veștejiți cu ramura surã
Suflete seci îmbibate de zgurã

Și negru pãcat, înșelãciune deșartã
Și ruga mea albã: Iubito, mã iartã

Așeazã deci vântul încet la pãmânt
Strat peste strat, gând peste gând

Încet sã disparã apãsarea cea grea
Și ura ei, și dragostea mea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  2. ????
  3. Jocul
  4. Întuneric
  5. Împotriva mea
  6. Am plâns
  7. Vâltoare
  8. Prezent prea simplu
  9. Prin mine
  10. Suspinul
  11. Biografie
  12. Labirintul
  13. Singur în mine
  14. Tu și restul lumii
  15. Cerc floral
  16. Nud îmbãtãtor
  17. N-aș fi crezut
  18. Marginea existenței
  19. Buza ta de sus
  20. Idei

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii