Adrian Furnicã

Ruga

Postat la 07 Februarie, 2008 de Adrian Furnica

Am urmãrit atent starea vremii din mine
Încercând sã opresc vântul ce are cu sine

Frunze moarte și gânduri rãzlețe
Rãmașițe ușoare, atente, semețe

Bucãți aruncate de dragoste trecutã
Deodatã stinsã, deodatã apãrutã

Un ochi al tãu, lãcrimând în surdinã
Surâsul meu rece și fãrã luminã

Copaci veștejiți cu ramura surã
Suflete seci îmbibate de zgurã

Și negru pãcat, înșelãciune deșartã
Și ruga mea albã: Iubito, mã iartã

Așeazã deci vântul încet la pãmânt
Strat peste strat, gând peste gând

Încet sã disparã apãsarea cea grea
Și ura ei, și dragostea mea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Simțuri
  3. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  4. Am sã plec din mine
  5. Captivã
  6. Somnul de dinainte
  7. Ma uit in largul marii caprui
  8. Metamorfoza
  9. Sentimente la întâmplare
  10. Cheia norocului
  11. Lucire clarã
  12. Noapte liniștitã
  13. Unduiri
  14. Tãcere
  15. Cum te iubesc
  16. Am plâns
  17. Fluturii
  18. Nud îmbãtãtor
  19. Înãuntru fãrã de sfârșit
  20. Acolo unde se termina iubirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii