Adrian Furnicã

Ruga

Postat la 07 Februarie, 2008 de Adrian Furnica

Am urmãrit atent starea vremii din mine
Încercând sã opresc vântul ce are cu sine

Frunze moarte și gânduri rãzlețe
Rãmașițe ușoare, atente, semețe

Bucãți aruncate de dragoste trecutã
Deodatã stinsã, deodatã apãrutã

Un ochi al tãu, lãcrimând în surdinã
Surâsul meu rece și fãrã luminã

Copaci veștejiți cu ramura surã
Suflete seci îmbibate de zgurã

Și negru pãcat, înșelãciune deșartã
Și ruga mea albã: Iubito, mã iartã

Așeazã deci vântul încet la pãmânt
Strat peste strat, gând peste gând

Încet sã disparã apãsarea cea grea
Și ura ei, și dragostea mea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Vorbe
  2. Acest sentiment
  3. Eu-tu
  4. Sentimente la întâmplare
  5. Noi
  6. Feminin
  7. Fluturii
  8. Cu o secundã mai târziu
  9. N-aș fi crezut
  10. Bun comun
  11. Nãpãdit
  12. Rotunjimile iubirii
  13. Din cauza ta
  14. Somnul tãu
  15. Buze tari
  16. Mai stai…
  17. Peste tine
  18. Unde se termina iubirea
  19. Inventar
  20. Cuvinte nerostite

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii