Adrian Furnicã

Ruga

Am urmãrit atent starea vremii din mine
Încercând sã opresc vântul ce are cu sine

Frunze moarte și gânduri rãzlețe
Rãmașițe ușoare, atente, semețe

Bucãți aruncate de dragoste trecutã
Deodatã stinsã, deodatã apãrutã

Un ochi al tãu, lãcrimând în surdinã
Surâsul meu rece și fãrã luminã

Copaci veștejiți cu ramura surã
Suflete seci îmbibate de zgurã

Și negru pãcat, înșelãciune deșartã
Și ruga mea albã: Iubito, mã iartã

Așeazã deci vântul încet la pãmânt
Strat peste strat, gând peste gând

Încet sã disparã apãsarea cea grea
Și ura ei, și dragostea mea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Între douã bãtãi
  2. Aproape
  3. Încã te iubesc
  4. Vorbe
  5. Cu fața cãtre mine
  6. Definitiv
  7. Mã doare
  8. Senzații
  9. Captivã
  10. Geometria iubirii
  11. Bun comun
  12. Împotriva mea
  13. Întuneric
  14. Decupaj
  15. Somnul tãu
  16. În urma mea
  17. Peste tine
  18. O mânã de sentimente
  19. Alb
  20. Nu te-am cunoscut niciodatã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii