Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Acolo unde se termina iubirea
  2. Simțuri zdrențuite
  3. Noapte liniștitã
  4. Nebãnuita neputințã
  5. Ma uit in largul marii caprui
  6. Bun comun
  7. Sã mã sãruți
  8. Trupurile viselor
  9. Aproape
  10. Singur în mine
  11. Regãsirea
  12. Cu o secundã mai târziu
  13. Conținut
  14. Noi
  15. Cuvinte mai moi
  16. De ce-mi lipsești
  17. Îmbrãcatã în luminã
  18. Peste tine
  19. ????
  20. Semnul tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii