Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Labirintul
  4. Incertitudine
  5. Licurici
  6. Epilog
  7. Identic cu tine
  8. Mã doare
  9. Cuvinte nerostite
  10. Tu și restul lumii
  11. Mãnunchiuri
  12. Încã te iubesc
  13. Poezie amarã
  14. Adio, realitate
  15. Ma uit in largul marii caprui
  16. În direcția ta
  17. Ai sã mã iubești?
  18. Cerc floral
  19. Ruga
  20. Marginea existenței

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii