Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sãrutul încrâncenat și singur
  2. Înãuntru fãrã de sfârșit
  3. Sã mã sãruți
  4. Nu te-am cunoscut niciodatã
  5. Simțuri
  6. Cum te visez?
  7. Cum te iubesc
  8. Cadavrele cuvintelor
  9. Unduiri
  10. Mã doare
  11. Acest sentiment
  12. Am scris invers
  13. În urma mea
  14. Noapte liniștitã
  15. Minunea de a fi existat
  16. În direcția ta
  17. Mai… de tot
  18. Sfâșiere
  19. Aproape
  20. Zâmbet rece

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii