Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Grãdina cuvintelor
  2. Alb
  3. Mãnunchiuri
  4. Acolo unde se termina iubirea
  5. Atingeri ireale
  6. Toamna iubirii
  7. Prea rece
  8. Decupaj
  9. Vorbe
  10. Acest sentiment
  11. Vise
  12. Idei
  13. Inventar
  14. Semnul tãu
  15. Zâmbet rece
  16. Poate cine știe…
  17. Nud îmbãtãtor
  18. Conținut
  19. Cuvinte mai moi
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii