Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Tu și restul lumii
  2. Încã o lacrimã...
  3. Lucire clarã
  4. Peste tine
  5. Mai stai…
  6. Biografie
  7. Singur în mine
  8. Ruga
  9. Simțuri zdrențuite
  10. Vâltoare
  11. Simțuri
  12. Cu tine
  13. O singurã ființã
  14. Dragostea ta
  15. Idei
  16. Din cauza ta
  17. Unde se termina iubirea
  18. ????
  19. Acolo unde se termina iubirea
  20. Cu o secundã mai târziu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii