Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu fața cãtre mine
  2. Bun comun
  3. Labirintul
  4. Risipirea
  5. Sãrutul încrâncenat și singur
  6. Jocul
  7. Noi
  8. Licurici
  9. Noapte liniștitã
  10. Cum te visez?
  11. Inventar
  12. Dorința
  13. Nu te-am cunoscut niciodatã
  14. Indigestie
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Prea rece
  17. Patã de culoare
  18. Vise
  19. Trupurile viselor
  20. În urma mea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii