Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Și ce dacã, iubito…
  2. Somnul de dinainte
  3. Grãdina cuvintelor
  4. Când vei pleca
  5. În aceeași direcție
  6. Decupaj
  7. Ai sã mã iubești?
  8. Nãpãdit
  9. Idei
  10. Jocul
  11. ????
  12. Oarecum perfect
  13. Somnul tãu
  14. Pedeapsa
  15. Palidã mângâiere
  16. Incertitudine
  17. Alb
  18. Mi-e dor
  19. Cafea
  20. În direcția ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii