Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Unduiri
  2. Biografie
  3. Alb
  4. Tristeți sublim uitate
  5. Zâmbet rece
  6. Nãpãdit
  7. Ai sã mã iubești?
  8. Noapte liniștitã
  9. Prin mine
  10. Decupaj
  11. Prezent prea simplu
  12. Șoapte
  13. Simțuri
  14. N-aș fi crezut
  15. Senzații
  16. Licitație
  17. Nud îmbãtãtor
  18. Cadavrele cuvintelor
  19. În direcția ta
  20. În spatele urechii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii