Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Trupurile viselor
  2. Noi
  3. Cu tine
  4. O mânã de sentimente
  5. În urma mea
  6. Poezie amarã
  7. Am sã plec din mine
  8. Vise
  9. Umed și cald
  10. Tristețea de a te fi cunoscut
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Mã doare
  13. Ma uit in largul marii caprui
  14. Sãrutul încrâncenat și singur
  15. Dorințe nemãrturisite
  16. Pedeapsa
  17. Idei
  18. Nerostire
  19. Epilog
  20. Cu o secundã mai târziu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii