Adrian Furnicã

Dragoste de vânzare

Vãd cum printre cuvinte
Rãmâne câte o gaurã neagrã
Rece și întortocheatã
În care gândurile șchioape
Se aruncã cu capul înainte
Ca sã scape de viața
Stingherã ce le-a fost
Hãrãzitã
Veniți, oameni buni
De vânzare dragoste cu toptanul
Puteți cumpãra sã v-ajungã tot anul
Din toate felurile
Și bunã și rea
Pentru suflete calde
Sau acoperite de nea

Uite, aici, aveți din cea frumoasã
Cu zâmbete scânteietoare
Și suspine amețitoare
Cu atingeri duioase și priviri
Șãgalnice
Cu sãruturi divine și șoapte
Nãștrușnice

Atenție, însã, cã nu ține mult
Trebuie pãstratã în condiții
Din cele mai bune, fãrã inhibiții
Și chiar și așa, se distruge prematur
Nu rezistã, cã așa e în naturã
Trebuie sã-i faci tot timpul respirație
Gurã la gurã

Și ca-ntotdeauna, e pe sfârșite
E pentru cei noi, nu pentru minți
Hârșâite

Lumea se înghesuie sã o cumpere
Chiar dacã e scumpã și trãiește
Puțin
Sau se transformã prea iute în gust
De pelin.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poate cine știe…
  2. Un fel de fericire
  3. Cu tine
  4. Tu și restul lumii
  5. Cum te visez?
  6. Vise
  7. Noi
  8. Revelația
  9. Labirintul
  10. Tristețe
  11. Atingeri ireale
  12. Cautare
  13. Hibernare
  14. Lupta
  15. Într-o cutã
  16. Imaginea ta
  17. Nebãnuita neputințã
  18. Rotunjimile iubirii
  19. Incertitudine
  20. Idei

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii