Adrian Furnicã

Noapte liniștitã

Am adormit când am vãzut cã toate
Gândurile s-au dus la culcare
Asigurându-mã cã, astfel, voi avea o noapte
Linistitã
Știam cã dacã se iau la trântã, așa cum fac când sunt
Treaz,
Nu o sã te visez pe tine, așa cum mi-am propus
Și sigur va trebui sã tresar și sã mã trezesc
Speriat cã nu te gãsesc mãcar într-un colț de
Vis
Prins de cãlcâi tocmai când își ia tãlpãșița
Și astfel am plutit în neant fãrã sã te știu,
Fãrã sã te vreau și fãrã sã mã întristez
Cã nu te am aproape
Iar zorile au venit, încet, descoperind
Cu lumina lor o camerã goalã și niște gânduri
Somnoroase…..
Și urma unui sãrut ireal, pe pernã, lângã mine.
Al tãu sã fie oare ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Minunea de a fi existat
  2. Tristeți sublim uitate
  3. Am scris invers
  4. Vitrina sufletului tãu
  5. În mine parte
  6. Mecanism matematic și misogin
  7. ????
  8. Mirare
  9. Rãscruce
  10. Tu și restul lumii
  11. Chinuitoare pãrere
  12. Eu-tu
  13. Definitiv
  14. O singurã ființã
  15. Cu fața cãtre mine
  16. Poezie amarã
  17. Labirintul
  18. Altfel, de ce?
  19. Bun comun
  20. Cadavrele cuvintelor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii