Adrian Furnicã

Cheia norocului

Nu-mi picã odatã în mânã
Cheia norocului?
Vai, cum aș mai pune de- o parte
În mii de pachețele gata de livrare
Noroc preambalat
Sã-l pot împãrți și altora
Cu mult discernãmânt
Sau contra zâmbete
Pe care le-aș pãstra și pe astea
La loc întunecos și rece
Doar, doar, voi putea sã dau totul
La schimb cu un strop de
Fericire.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Adio, realitate
  2. Epilog
  3. Poate cine știe…
  4. Încã te iubesc
  5. Fãrã pereche
  6. Labirintul
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Definitiv
  9. Mi-e dor
  10. Înãuntru fãrã de sfârșit
  11. Biografie
  12. Vorbe
  13. Ma uit in largul marii caprui
  14. Cuvinte nerostite
  15. Am plâns
  16. Nebun dupã tine
  17. Mirare
  18. Bun comun
  19. Poezie amarã
  20. Somnul tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii