Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mecanism matematic și misogin
  2. Cum te iubesc
  3. Am plâns
  4. Nerostire
  5. Cautare
  6. Nebun dupã tine
  7. Sãrutul încrâncenat și singur
  8. Aproape
  9. Ma uit in largul marii caprui
  10. Conținut
  11. Cu tine
  12. Atingeri ireale
  13. Dorința
  14. Nu te-am cunoscut niciodatã
  15. Risipirea
  16. Limbaj
  17. Rotunjimile iubirii
  18. Feminin
  19. Vâltoare
  20. Rãscruce

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii