Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cum te iubesc
  2. Și ce dacã, iubito…
  3. Încã te iubesc
  4. Dorințe nemãrturisite
  5. Vitrina sufletului tãu
  6. Simțuri
  7. Cerc floral
  8. Acolo unde se termina iubirea
  9. În urma mea
  10. Cheia norocului
  11. Risipirea
  12. Pedeapsa
  13. Fluturii
  14. Geometria iubirii
  15. Între douã bãtãi
  16. Somnul tãu
  17. Biografie
  18. Mãnunchiuri
  19. Pasiune
  20. Ochii tãi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii