Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am sã plec din mine
  2. Cuvinte mai moi
  3. Labirintul
  4. ????
  5. Revelația
  6. Noapte liniștitã
  7. Decupaj
  8. Te iubesc
  9. Incertitudine
  10. Te simt în mine
  11. Mã doare
  12. Minunea de a fi existat
  13. Altfel, de ce?
  14. Singur în mine
  15. Dragoste de vânzare
  16. Mai în interior
  17. Cadavrele cuvintelor
  18. O singurã ființã
  19. Esti prea vie
  20. Am scris invers

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii