Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Grãdina cuvintelor
  2. Limbaj
  3. Te iubesc
  4. Lupta
  5. Buza ta de sus
  6. Într-o cutã
  7. Te simt în mine
  8. Înãuntru fãrã de sfârșit
  9. Acest sentiment
  10. Fãrã pereche
  11. Am plâns
  12. Regãsirea
  13. Esti prea vie
  14. Mecanism matematic și misogin
  15. Cu tine
  16. Acolo unde se termina iubirea
  17. Cu fața cãtre mine
  18. De ce-mi lipsești
  19. Nebãnuita neputințã
  20. Încã te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii