Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poate cine știe…
  2. Tristeți sublim uitate
  3. De ce-mi lipsești
  4. În mine parte
  5. Din cauza ta
  6. Ma uit in largul marii caprui
  7. Vâltoare
  8. Aproape
  9. Nebun dupã tine
  10. Unduiri
  11. Poezie amarã
  12. Prin mine
  13. Geometria iubirii
  14. Cu o secundã mai târziu
  15. Umed și cald
  16. Revelația
  17. Bun comun
  18. Prezent prea simplu
  19. Cu tine
  20. Feminin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii