Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Noapte liniștitã
  2. Risipirea
  3. Din cauza ta
  4. Iubita mea
  5. Mecanism matematic și misogin
  6. Nebãnuita neputințã
  7. N-aș fi crezut
  8. Tristețe
  9. Fluturii
  10. Într-o cutã
  11. Ruga
  12. Cu tine
  13. Sentimente la întâmplare
  14. Eu-tu
  15. Cum te iubesc
  16. Unde ar fi trebuit sã fii
  17. Epilog
  18. Lupta
  19. Întuneric
  20. Mai… de tot

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii