Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Revelația
  2. Conținut
  3. Buza ta de sus
  4. Dorința
  5. Biografie
  6. Și ce dacã, iubito…
  7. Sãrutul încrâncenat și singur
  8. Limbaj
  9. Grãdina cuvintelor
  10. Ma uit in largul marii caprui
  11. Risipirea
  12. Peste tine
  13. Eu-tu
  14. Am sã plec din mine
  15. Disperare
  16. Mãnunchiuri
  17. Fãrã pereche
  18. Lucire clarã
  19. Unduiri
  20. Mã doare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii