Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Captivã
  2. Hibernare
  3. Feminin
  4. Tãcere
  5. Revelația
  6. Somnul de dinainte
  7. Dragostea ta
  8. Acolo unde se termina iubirea
  9. O picãturã din sufletul tãu
  10. Inventar
  11. Nerostire
  12. În mine parte
  13. Te simt în mine
  14. Ruga
  15. Mãnunchiuri
  16. Ai sã mã iubești?
  17. Biografie
  18. Altfel, de ce?
  19. Am sã plec din mine
  20. Cu fața cãtre mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii