Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Oarecum perfect
  2. Licurici
  3. Decupaj
  4. Univers infinit de plăceri
  5. Aproape
  6. Nebãnuita neputințã
  7. Risipirea
  8. Îmbrãcatã în luminã
  9. Limbaj
  10. ????
  11. Buze tari
  12. Biografie
  13. Te simt în mine
  14. O picãturã din sufletul tãu
  15. Revelația
  16. Definitiv
  17. Am scris invers
  18. Epilog
  19. Semnul tãu
  20. Altfel, de ce?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii