Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Ai sã mã iubești?
  2. Atât de departe
  3. Umbrele noptii
  4. Limbaj
  5. Mirare
  6. Unde se termina iubirea
  7. Iubita mea
  8. Licitație
  9. Peste tine
  10. Într-o cutã
  11. Rotunjimile iubirii
  12. Acolo unde se termina iubirea
  13. Lupta
  14. Cu fața cãtre mine
  15. Sentimente la întâmplare
  16. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  17. Tãcere
  18. Univers infinit de plăceri
  19. Un fel de fericire
  20. Grãdina cuvintelor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii