Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vâltoare
  2. Eu-tu
  3. Mai în interior
  4. Într-o cutã
  5. Tristețea de a te fi cunoscut
  6. Idei
  7. Cerc floral
  8. Cuvinte mai moi
  9. Biografie
  10. O singurã ființã
  11. Încã o lacrimã...
  12. Definitiv
  13. Dorința
  14. Unde ar fi trebuit sã fii
  15. Am scris invers
  16. Mirare
  17. Din cauza ta
  18. Zâmbet rece
  19. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  20. Tu și restul lumii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii