Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. În mine parte
  2. Dragoste de vânzare
  3. Prea rece
  4. Tristeți sublim uitate
  5. Marginea existenței
  6. Disperare
  7. Mai în interior
  8. Simțuri zdrențuite
  9. Am plâns
  10. Mi-e dor
  11. În aceeași direcție
  12. Metamorfoza
  13. Atât de departe
  14. Bun comun
  15. Noapte liniștitã
  16. Tãcere
  17. Epilog
  18. Tristețea de a te fi cunoscut
  19. Un fel de fericire
  20. Tu și restul lumii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii