Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cerc floral
  2. Minunea de a fi existat
  3. Fluturii
  4. Mecanism matematic și misogin
  5. Cautare
  6. Lupta
  7. Conținut
  8. Vitrina sufletului tãu
  9. Nud îmbãtãtor
  10. Semnul tãu
  11. Atingeri ireale
  12. Chinuitoare pãrere
  13. Dragoste de vânzare
  14. Zâmbet rece
  15. Revelația
  16. Peste tine
  17. Risipirea
  18. Buza ta de sus
  19. Mai în interior
  20. Împotriva mea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii