Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Minunea de a fi existat
  2. Ma uit in largul marii caprui
  3. Sã mã sãruți
  4. Sentimente la întâmplare
  5. Noi
  6. Imaginea ta
  7. Bun comun
  8. Din cauza ta
  9. Altfel, de ce?
  10. Prezent prea simplu
  11. Alb
  12. Șoapte
  13. Rotunjimile iubirii
  14. Mecanism matematic și misogin
  15. Conținut
  16. Dorința
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Te iubesc
  19. Aproape
  20. Tristețea de a te fi cunoscut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii