Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Încã o lacrimã...
  2. Acest sentiment
  3. Am plâns
  4. Te iubesc
  5. Aproape
  6. Geometria iubirii
  7. Suspinul
  8. Sfâșiere
  9. Tãcere
  10. Mirare
  11. Grãdina cuvintelor
  12. Acolo unde se termina iubirea
  13. Mã doare
  14. Tristeți sublim uitate
  15. Întuneric
  16. Poate cine știe…
  17. Vorbe
  18. Disperare
  19. Idei
  20. Șoapte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii