Adrian Furnicã

Cafea

Și pentru cã eram priceput
În ghicitul în cafea
Am încercat sã ghicesc și în surâsul tãu
Pentru cã mi-am zis cã, poate, merge

Pe dreapta buzelor am vãzut un
Drum de searã
Dar parcã nu-mi era adresat
Și un gând de ducã
Dar parcã nu eram și eu
Într-însul
Apoi m-am uitat printre gene
Cãtre celãlalt colț și tot nu m-am
Zãrit nici cât o secundã

Dar lasã cã mã simt bine
Aici unde sunt
Dupã ureche,
Atârnat între douã șoapte
Și suspinându-ți mereu cât de mult
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Labirintul
  2. Esti prea vie
  3. Fluturii
  4. Împotriva mea
  5. Nu te-am cunoscut niciodatã
  6. Am scris invers
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Te simt în mine
  9. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  10. Somnul de dinainte
  11. Jocul
  12. Minunea de a fi existat
  13. Neant
  14. Cum te visez?
  15. Mai în interior
  16. Un fel de fericire
  17. Înãuntru fãrã de sfârșit
  18. În spatele urechii
  19. Într-o cutã
  20. Tristețe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii