Adrian Furnicã

Arhiva - Septembrie 2010

Să instituim premii pentru eleganţă in politică

Politica mă interesează atât cât îmi pemite statutul de telespectator. Mă uit la televizor din ce în ce mai puţin pe canalele de ştiri, din cauza nivelului extrem de scăzut al limbajului şi al atitudinilor celor care participă.
Dezbaterile sunt, de fapt, concursuri în care fiecare încearcă să găsească cele mai murdare metode de a jigni sau umili pe câte cineva, coborând nivelul discuţiilor la minimul acceptat de către CNA sau câteodată puţin sub. Vezi amenzile date diferitelor televiziuni. Se utilizează termeni la limita decenţei, adresări impardonabile, cuvinte jignitoare, atitudini de neconceput în urmă cu 10 ani.
Degradarea continuă a discursurilor din Parlame ...

Emilia Popescu, Stefan Banuca Jr si azilul social

Nu stiu daca exista termenul de azil social dar parca as incerca sa-l impamintenesc. Adica atunci cind ma simt persecutat in orasul meu pe motive sociale si de educatie, trec granita unei institutii de cultura si pentru citeva minute sau ore sint refugiat social in incercarea de scapa de mitocanie, mizerie, tipete, imbrinceli, de a uita pentru citeva clipe smulse din timpul universal de lumea in care traiesc. Intru in librarii si rasfoiesc carti, ma duc la film, fac turul muzeelor impreuna cu copilul, ma duc la vernisaje si expozitii. Dar cel mai des ma duc la teatru. Fara a fi specialist sint un spectator care apreciaza in mod deosebit talentul, munca si daruirea actorilor, care este sensibil la inovatia artistica si la viziuni regizorale noi si care traieste cu intensitate actul artist ...

Sulina, un colţ de paradis

Ultima oară când am fost la Sulina era cu vreo 35 de ani în urmă. Nu mi-aduc aminte prea multe de atunci. Mama făcea trasee de vacanţă în fiecare vară şi nu mai ştiu cum am ajuns şi acolo. Ştiu doar că am stat în gazdă la un localnic care avea un copil cam de vârsta mea, 9-10 ani, căruia părinţii mei i-au dat când am ajuns o ciocolată mare "Ambasador" într-un ambalaj auriu. Ciocolată amăruie. Copilul a făcut ochii mari, apoi şi-a lipit ciocolata de obraz râzând cu gura până la urechi debordând de fericire. Imaginea aceea m-a urmărit peste ani pentru că m-a impresionat foarte tare, ca dovadă că şi acum mi-e foarte clară în memorie. Şi pentru ...








Cum să devii chior in ţara orbilor

Am fost invitat zilele trecute să-mi exprim un punct de vedere cu privire la cartea Sandrei Pralong, "De ce m-am întors în România?". Iniţial, am fost tentat să refuz, pentru că sunt de părere că, pentru a comenta ceva, trebuie să ai cât de cât idee despre subiect. Eu n-am fost plecat din ţară ca să am de unde reveni. Apoi am trecut în revistă, lunga listă de prieteni de-ai mei plecaţi de ani mulţi prin străinătăţuri şi care refuză să se întoarcă în România. Exemplul lor mi s-a părut destul de elocvent pentru subiectul dezbătut şi am dat câteva telefoane.
ÃŽn Statele Unite, în Australia, în Germania, în Canada. Eu ştiu de ce au plecat ei acum ...


Alte articole:

  1. Cu fața cãtre mine
  2. Atunci i-am condamnat pe toti la moarte
  3. De ce voi merge sa votez ?
  4. Sãrutul încrâncenat și singur
  5. Vreau si eu stiri...Cine mi le da ?
  6. Te simt în mine
  7. 40% mediocritate prin lege
  8. Zoe Petre, mare politician...
  9. Gind nemiscat
  10. Ioan Grosan si colaborarea cu securitatea
  11. Gind constant
  12. Rãscruce
  13. Nebun dupã tine
  14. Mihaela Radulescu si oportunitatea de a tacea !
  15. Botezatu are carte ?
  16. Vaca gestanta. Soc si groaza !
  17. S-o împăiaţi pe Brigitte Bardot
  18. Un ceaun la fiert numit Romania
  19. Ce se intimpla cu banii aia ?
  20. Fãrã pereche

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii