Adrian Furnicã

Tãcere

Postat la 11 Februarie, 2007 de Adrian Furnica

Îmi intrã tãcerea în sânge
Și în ochi
Printre firele de pãr
Și în degetele
Care au început sã tacã și ele
Odatã cu mine.

Simt cum îmi intrã tãcerea în priviri
Și pleoapele încep și ele sã strângã
Între ele
Tãcerea de a nu mai fi.

Și gândul de a nu mai
Exista pentru cã altfel
N-aș mai fi atât de adâncit
În tãcere

Și strigãtul mut de durere
Nu mai poate nici el sã rupã
Tãcerea de a nu mai gândi.

Și lacrimile curg și ele în tãcere
Și sufletul moare încet și
Tãcut
Și totul în jur nu mai poate fi
Deranjat
Pentru cã este adâncit în
Tãcere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Între douã bãtãi
  2. Unde ar fi trebuit sã fii
  3. Și ce dacã, iubito…
  4. Împotriva mea
  5. Toamna iubirii
  6. Cu fața cãtre mine
  7. Poate cine știe…
  8. Simțuri
  9. Sentimente la întâmplare
  10. Întuneric
  11. Fluturii
  12. Imaginea ta
  13. Unduiri
  14. O singurã ființã
  15. Biografie
  16. Atât de departe
  17. În aceeași direcție
  18. Suspinul
  19. Mecanism matematic și misogin
  20. Șoapte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii