Adrian Furnicã

Tãcere

Îmi intrã tãcerea în sânge
Și în ochi
Printre firele de pãr
Și în degetele
Care au început sã tacã și ele
Odatã cu mine.

Simt cum îmi intrã tãcerea în priviri
Și pleoapele încep și ele sã strângã
Între ele
Tãcerea de a nu mai fi.

Și gândul de a nu mai
Exista pentru cã altfel
N-aș mai fi atât de adâncit
În tãcere

Și strigãtul mut de durere
Nu mai poate nici el sã rupã
Tãcerea de a nu mai gândi.

Și lacrimile curg și ele în tãcere
Și sufletul moare încet și
Tãcut
Și totul în jur nu mai poate fi
Deranjat
Pentru cã este adâncit în
Tãcere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O singurã ființã
  2. Prin mine
  3. O mânã de sentimente
  4. N-aș fi crezut
  5. Întuneric
  6. Pedeapsa
  7. Identic cu tine
  8. Sfâșiere
  9. Nud îmbãtãtor
  10. Patã de culoare
  11. Geometria iubirii
  12. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  13. Somnul de dinainte
  14. Minunea de a fi existat
  15. Simțuri
  16. Tu și restul lumii
  17. Cadavrele cuvintelor
  18. Oarecum perfect
  19. Lupta
  20. Cuvinte mai moi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii