Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Înãuntru fãrã de sfârșit
  2. ????
  3. Somnul tãu
  4. Regãsirea
  5. Tristețea de a te fi cunoscut
  6. Jocul
  7. Cuvinte nerostite
  8. Disperare
  9. Cum te iubesc
  10. Definitiv
  11. Pedeapsa
  12. Metamorfoza
  13. Esti prea vie
  14. Între douã bãtãi
  15. Un fel de fericire
  16. Cadavrele cuvintelor
  17. Umbrele noptii
  18. Palidã mângâiere
  19. Unduiri
  20. Indigestie

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii