Adrian Furnicã

Fluturii

Postat la 11 Iunie, 2004 de Adrian Furnica

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Dorințe nemãrturisite
  2. Noi
  3. Minunea de a fi existat
  4. O singurã ființã
  5. Nu te-am cunoscut niciodatã
  6. Semnul tãu
  7. Regãsirea
  8. Definitiv
  9. Chinuitoare pãrere
  10. Am scris invers
  11. Nebun dupã tine
  12. De ce-mi lipsești
  13. Mecanism matematic și misogin
  14. Senzații
  15. Atât de departe
  16. Unduiri
  17. Nebãnuita neputințã
  18. Nãpãdit
  19. Jocul
  20. Cuvinte nerostite

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii