Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Lucire clarã
  2. Jocul
  3. Dorința
  4. Peste tine
  5. Biografie
  6. De ce-mi lipsești
  7. Singur în mine
  8. Marginea existenței
  9. Cu fața cãtre mine
  10. Cautare
  11. Incertitudine
  12. Senzații
  13. Dorințe nemãrturisite
  14. Împotriva mea
  15. Tãcere
  16. Regãsirea
  17. Cu tine
  18. Licurici
  19. Cadavrele cuvintelor
  20. Unde se termina iubirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii