Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O singurã ființã
  2. Când vei pleca
  3. Cerc floral
  4. Mecanism matematic și misogin
  5. Tristețea de a te fi cunoscut
  6. Tristețe
  7. Unde ar fi trebuit sã fii
  8. O picãturã din sufletul tãu
  9. N-aș fi crezut
  10. Pedeapsa
  11. Bun comun
  12. Somnul de dinainte
  13. Toamna iubirii
  14. Fãrã pereche
  15. Revelația
  16. Metamorfoza
  17. Aproape
  18. Prin mine
  19. Decupaj
  20. Ochii tãi

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii