Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Indigestie
  2. Cu fața cãtre mine
  3. Încã te iubesc
  4. Nebãnuita neputințã
  5. Esti prea vie
  6. Revelația
  7. Sfâșiere
  8. Poezie amarã
  9. Cafea
  10. Nebun dupã tine
  11. Noapte liniștitã
  12. Identic cu tine
  13. Sãrutul încrâncenat și singur
  14. Nerostire
  15. O singurã ființã
  16. Unduiri
  17. Lucire clarã
  18. Captivã
  19. Buza ta de sus
  20. Chinuitoare pãrere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii