Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Alb
  2. Mirare
  3. Îmbrãcatã în luminã
  4. Bun comun
  5. Decupaj
  6. Nebãnuita neputințã
  7. Nebun dupã tine
  8. Vise
  9. Marginea existenței
  10. Cu fața cãtre mine
  11. În mine parte
  12. Minunea de a fi existat
  13. Hibernare
  14. Somnul de dinainte
  15. Rotunjimile iubirii
  16. Cum te iubesc
  17. Simțuri
  18. Sfâșiere
  19. Jocul
  20. Umed și cald

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii