Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Tãcere
  2. Într-o cutã
  3. Lucire clarã
  4. Mai… de tot
  5. Noi
  6. Când vei pleca
  7. Vitrina sufletului tãu
  8. Dragostea ta
  9. Cafea
  10. Acolo unde se termina iubirea
  11. Biografie
  12. Nebãnuita neputințã
  13. Palidã mângâiere
  14. Am scris invers
  15. Peste tine
  16. Suspinul
  17. Nerostire
  18. Vorbe
  19. O mânã de sentimente
  20. De ce-mi lipsești

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii