Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. ????
  2. Nãpãdit
  3. Licitație
  4. Unduiri
  5. În direcția ta
  6. N-aș fi crezut
  7. Peste tine
  8. Tu și restul lumii
  9. Altfel, de ce?
  10. Alb
  11. Labirintul
  12. Definitiv
  13. Poezie amarã
  14. O singurã ființã
  15. Incertitudine
  16. Nud îmbãtãtor
  17. Tristeți sublim uitate
  18. Acest sentiment
  19. Sãrutul încrâncenat și singur
  20. Cerc floral

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii