Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Umed și cald
  2. Decupaj
  3. În urma mea
  4. Tristeți sublim uitate
  5. Vâltoare
  6. Univers infinit de plăceri
  7. Te iubesc
  8. Iubita mea
  9. Cadavrele cuvintelor
  10. Senzații
  11. Patã de culoare
  12. Mi-e dor
  13. Mai stai…
  14. Mirare
  15. O singurã ființã
  16. Suspinul
  17. Altfel, de ce?
  18. Licurici
  19. Mai în interior
  20. Somnul tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii