Adrian Furnicã

Fluturii

Postat la 11 Iunie, 2004 de Adrian Furnica

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Nebun dupã tine
  2. Sãrutul încrâncenat și singur
  3. Cuvinte mai moi
  4. Nerostire
  5. În urma mea
  6. Noi
  7. Grãdina cuvintelor
  8. Definitiv
  9. Senzații
  10. Rãscruce
  11. Hibernare
  12. Simțuri
  13. Labirintul
  14. Și ce dacã, iubito…
  15. Indigestie
  16. Unde ar fi trebuit sã fii
  17. Încã te iubesc
  18. Conținut
  19. Am nevoie de tine
  20. Mecanism matematic și misogin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii