Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Atingeri ireale
  2. Peste tine
  3. Patã de culoare
  4. Ruga
  5. Tristeți sublim uitate
  6. Dragoste de vânzare
  7. Am sã plec din mine
  8. Mai… de tot
  9. Inventar
  10. Acolo unde se termina iubirea
  11. Tãcere
  12. Adio, realitate
  13. Fãrã pereche
  14. Dragostea ta
  15. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  16. Idei
  17. Somnul de dinainte
  18. Mãnunchiuri
  19. Umbrele noptii
  20. Nebãnuita neputințã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii