Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cuvinte nerostite
  2. Sfâșiere
  3. Feminin
  4. Bun comun
  5. Limbaj
  6. Mai în interior
  7. Tu și restul lumii
  8. Incertitudine
  9. Am sã plec din mine
  10. Cu o secundã mai târziu
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Cum te visez?
  13. Palidã mângâiere
  14. Trupurile viselor
  15. Fãrã pereche
  16. Imaginea ta
  17. Mã doare
  18. Din cauza ta
  19. Idei
  20. Vâltoare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii