Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie amarã
  2. Mã doare
  3. Mi-e dor
  4. Simțuri zdrențuite
  5. Dragostea ta
  6. Ochii tãi
  7. Epilog
  8. Feminin
  9. Senzații
  10. Buza ta de sus
  11. Cu tine
  12. Trupurile viselor
  13. Mai stai…
  14. Lupta
  15. În urma mea
  16. Acolo unde se termina iubirea
  17. Pasiune
  18. Te simt în mine
  19. Mecanism matematic și misogin
  20. Imaginea ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii