Adrian Furnicã

Semnul tãu

Postat la 11 August, 2005 de Adrian Furnica

Îmi vine sã plâng
Și-mi vine sã-mi iau adio de la speranțã
Aș vrea sã aprind lumânãri
Pentru iubirile moarte înainte de a se naște
Astfel sã pot lumina încet și fãrã spor
Drumul sufletelor pãrãsite cãtre casã
Încerc sã dospesc amãrãciunea
Doar, doar o muri înecatã în propria-i grandoare
Vreau sã ucid cu sânge rece
Ideea fericitã a dispariției premature
Urãsc cu înfrigurare lipsa de luminã
Dar îmi doresc umbra ta peste mine
Și nimic nu-mi poate preschimba
Adâncirea în neantul uitãrii
Mai bine decât semnul
Tãu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Atât de departe
  2. Tu și restul lumii
  3. Acest sentiment
  4. De ce-mi lipsești
  5. Tristeți sublim uitate
  6. Idei
  7. Somnul de dinainte
  8. Vorbe
  9. Toamna iubirii
  10. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  11. Dragoste de vânzare
  12. Identic cu tine
  13. Înãuntru fãrã de sfârșit
  14. Unde ar fi trebuit sã fii
  15. Am nevoie de tine
  16. Tristețea de a te fi cunoscut
  17. Simțuri
  18. Te iubesc
  19. Prin mine
  20. Rãscruce

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii