Adrian Furnicã

Semnul tãu

Îmi vine sã plâng
Și-mi vine sã-mi iau adio de la speranțã
Aș vrea sã aprind lumânãri
Pentru iubirile moarte înainte de a se naște
Astfel sã pot lumina încet și fãrã spor
Drumul sufletelor pãrãsite cãtre casã
Încerc sã dospesc amãrãciunea
Doar, doar o muri înecatã în propria-i grandoare
Vreau sã ucid cu sânge rece
Ideea fericitã a dispariției premature
Urãsc cu înfrigurare lipsa de luminã
Dar îmi doresc umbra ta peste mine
Și nimic nu-mi poate preschimba
Adâncirea în neantul uitãrii
Mai bine decât semnul
Tãu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Geometria iubirii
  2. Cu fața cãtre mine
  3. Tristețe
  4. Vorbe
  5. Te iubesc
  6. Conținut
  7. În mine parte
  8. Captivã
  9. Întuneric
  10. Vâltoare
  11. Tãcere
  12. Într-o cutã
  13. Încã o lacrimã...
  14. Nu te-am cunoscut niciodatã
  15. Chinuitoare pãrere
  16. Atât de departe
  17. Limbaj
  18. Somnul tãu
  19. În urma mea
  20. Definitiv

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii