Adrian Furnicã

Arhiva - Aprilie 2007

Somnul tãu

E noapte
Și îngerii care împodobesc iubiri
Dorm și ei
Dupã truda de peste zi
În care au cãrat în toate
Sensurile
Sãrutãri și oftaturi
Luându-le de pe rafturi
Și așezându-le acolo unde trebuie,
Pe buzele oamenilor,
Și în mințile lor

Ai sã mã iubești?

Oare ce se întâmplã cu întrebãrile
Rãmase fãrã rãspuns?
Unde se duc?
Cât mai trãiesc?
De ce se nasc?

Dar daca într-o zi
S-ar nãpusti împotriva creatorului lor

Cum te iubesc

Te iubesc prezentã și în lipsã
Și în jurul meu și alãturi
Și plângând și râzând
În pragul disperãrii și în interiorul ei
Și când mã vrei și când mã dorești

Noi

Luni seara
Te-am întrebat în gând
Dacã mã iubești …
Iar tu m-ai prins de mânã

Chinuitoare pãrere

De ce te iubesc ar putea știi
Doar neuronii
Pentru cã numai ei mãnâncã
Sentimente pe pâine toatã ziua.
De ce te iubesc ar putea știi și dinții


Alte articole:

  1. Adrian Nastase se gindeste la suspendarea lui Basescu
  2. Univers infinit de plăceri
  3. Realitatea TV si umorul
  4. Nu e Guvernul vinovat de criza mondialã
  5. Cafea
  6. Sindicatul , mon amour!
  7. Guvernarea nu e concurs de frumuseţe
  8. Gind sase
  9. Mihaela Radulescu a enervat niste mafioti
  10. Nerostire
  11. Cu fața cãtre mine
  12. Captivã
  13. De ce imi urasc conducatorii ?
  14. Iertarea...
  15. Vorbe
  16. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  17. Ponta Discriminatorul
  18. Monica Tatoiu recidiveaza
  19. Unduiri
  20. Adelina Pestritu.Atit.

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii