Adrian Furnicã

Arhiva - Aprilie 2007

Somnul tãu

E noapte
Și îngerii care împodobesc iubiri
Dorm și ei
Dupã truda de peste zi
În care au cãrat în toate
Sensurile
Sãrutãri și oftaturi
Luându-le de pe rafturi
Și așezându-le acolo unde trebuie,
Pe buzele oamenilor,
Și în mințile lor

Ai sã mã iubești?

Oare ce se întâmplã cu întrebãrile
Rãmase fãrã rãspuns?
Unde se duc?
Cât mai trãiesc?
De ce se nasc?

Dar daca într-o zi
S-ar nãpusti împotriva creatorului lor

Cum te iubesc

Te iubesc prezentã și în lipsã
Și în jurul meu și alãturi
Și plângând și râzând
În pragul disperãrii și în interiorul ei
Și când mã vrei și când mã dorești

Noi

Luni seara
Te-am întrebat în gând
Dacã mã iubești …
Iar tu m-ai prins de mânã

Chinuitoare pãrere

De ce te iubesc ar putea știi
Doar neuronii
Pentru cã numai ei mãnâncã
Sentimente pe pâine toatã ziua.
De ce te iubesc ar putea știi și dinții


Alte articole:

  1. Cu o secundã mai târziu
  2. Nu aveti un foc ?
  3. Gindul trei
  4. Taxe contra demisie
  5. Atingeri ireale
  6. Manifest impotriva prostirii !!!
  7. Sfâșiere
  8. Rusine poporului care te asculta
  9. Cum te visez?
  10. Emil Constantinescu recrut la Dinamo
  11. Vanghelie e cel mai tare
  12. Relansarea economica e sigura asa
  13. O "casuta" cu 6 camere
  14. Irinel mai tare ca Osama şi Oana mai tare ca Obama!
  15. Simțuri zdrențuite
  16. Gind gordian
  17. Cuvinte nerostite
  18. Nea Gogu de la scularie
  19. Biografie
  20. Te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii