Adrian Furnicã

Arhiva - Aprilie 2007

Somnul tãu

E noapte
Și îngerii care împodobesc iubiri
Dorm și ei
Dupã truda de peste zi
În care au cãrat în toate
Sensurile
Sãrutãri și oftaturi
Luându-le de pe rafturi
Și așezându-le acolo unde trebuie,
Pe buzele oamenilor,
Și în mințile lor

Ai sã mã iubești?

Oare ce se întâmplã cu întrebãrile
Rãmase fãrã rãspuns?
Unde se duc?
Cât mai trãiesc?
De ce se nasc?

Dar daca într-o zi
S-ar nãpusti împotriva creatorului lor

Cum te iubesc

Te iubesc prezentã și în lipsã
Și în jurul meu și alãturi
Și plângând și râzând
În pragul disperãrii și în interiorul ei
Și când mã vrei și când mã dorești

Noi

Luni seara
Te-am întrebat în gând
Dacã mã iubești …
Iar tu m-ai prins de mânã

Chinuitoare pãrere

De ce te iubesc ar putea știi
Doar neuronii
Pentru cã numai ei mãnâncã
Sentimente pe pâine toatã ziua.
De ce te iubesc ar putea știi și dinții


Alte articole:

  1. Botezatu are carte ?
  2. Cerere catre Dumnezeu...Pe cind asta si in Romania ?
  3. Șoapte
  4. ????
  5. Rizi de mori Raiffeisen Bank, mori !!
  6. Atât de departe
  7. Gigi Becali deputat sau scrisoare catre mine insumi
  8. Gind dureros
  9. Raspuns la raspunsul lui Selly
  10. Asa tara, asa candidiati...
  11. Tinutul Secuiesc e in Romania
  12. Mama, sint celebru...mi-am zis
  13. De ce oare sintem atit de legati de bulgari ?
  14. Să guverneze ăştia peste malluri
  15. Înãuntru fãrã de sfârșit
  16. Împotriva mea
  17. The Wall...sa darimam odata Zidul asta !!!
  18. Sa arda hotelurile !!
  19. Mihaela Radulescu arde distantele...
  20. De ce l-am votat pe Varujan Pambuccian

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii