Adrian Furnicã

Cu fața cãtre mine

Treceam pe lângã ușa sufletului tãu
Și am simțit nevoia sã intru în vreun fel.

Am bãtut mai întâi încet, încercând
Sã nu trezesc vecinii, care parcã dormitau
Și ei
Și nici Cerberul de la intrare, care cu
Capul în piept, moțãia cu gândul, pesemne
Cã nu prea avea ce pãzi.

Dar nu mi-a rãspuns nimeni.

Apoi am bãtut mai tare, încercând sã atrag
Atenția sufletului tãu ignorant
Care nu dorea sã mã bage în seamã
Sã-l fac sã tresarã din letargie și
Sã-mi facã și mie loc sã intru
Cã, poate, au mai rãmas niscaiva
Locuri libere, sã mã așez și eu
Mãcar la strapontinã

Dar nici acum nu mi-a rãspuns nimeni

Zile și nopți la rând am tot încercat
Sã te întorc cu fața cãtre mine
Sã mã vezi și sã mã auzi cum stau
Încrâncenat, cu ochii ațintiți cãtre
Gaura cheii, sã prind mãcar o urmã de mișcare
În spatele ușii sufletului tãu.

Dar liniștea era, întotdeauna, apãsãtoare.
Și pentru cã nici gardul nu am reușit
Sã-l sar
Mi-am luat inima în dinți
M-am transformat într-o coalã de hârtie
Pe care am scris, apãsat, un
“Te iubesc”
Și m-am aruncat pe sub ușã.

Cât va dura, oare, pânã o sã mã vezi ?

Și-mi mai este teamã sã nu te prind
Într-o zi proastã, când
Plictisitã, ai putea sã mã ridici de jos
Sã citești și sã mã arunci
La gunoi.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Eu-tu
  2. Pasiune
  3. Rãscruce
  4. Cafea
  5. Te simt în mine
  6. Încã te iubesc
  7. Am scris invers
  8. Ruga
  9. Tristețe
  10. Zâmbet rece
  11. Rotunjimile iubirii
  12. Definitiv
  13. Unde ar fi trebuit sã fii
  14. Vâltoare
  15. Dorința
  16. Noi
  17. Acolo unde se termina iubirea
  18. Cerc floral
  19. Conținut
  20. Bun comun

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii