Adrian Furnicã

Vâltoare

Stau pe trotuar
Pe o bancã
Și mã uit la tot ce trece
Cu vitezã prin fața mea,
Gânduri iuți,
Amintiri rebele,
Iubiri trecute,
Râsete moi,
Lacrimi umede sau
Uscate,
Vise diferite despre
Ce bine ar fi fost
Sau ce pãcat cã nu s-a
Întâmplat,
Coșmaruri,
Și toate se ciocnesc
Se întrec și se
Accidenteazã
Mortal.
Și uite așa am început sã zâmbesc
Relaxat și detașat de toate
Pentru cã am reușit sã ies
Din vâltoarea asta nebunã
Stând acum tolãnit,
Încãlzindu-mã la cãldura
Zâmbetului tãu
Și mulțumindu-ți
Cã m-ai ajutat sã trec
Strada.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Suspinul
  2. Ai sã mã iubești?
  3. Cerc floral
  4. Sentimente la întâmplare
  5. Mecanism matematic și misogin
  6. Vise
  7. Aproape
  8. Marginea existenței
  9. Tristețea de a te fi cunoscut
  10. Nud îmbãtãtor
  11. Zâmbet rece
  12. Într-o cutã
  13. Rotunjimile iubirii
  14. Idei
  15. Limbaj
  16. Unde se termina iubirea
  17. Atingeri ireale
  18. Patã de culoare
  19. Umed și cald
  20. Cuvinte nerostite

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii