Adrian Furnicã

Vâltoare

Stau pe trotuar
Pe o bancã
Și mã uit la tot ce trece
Cu vitezã prin fața mea,
Gânduri iuți,
Amintiri rebele,
Iubiri trecute,
Râsete moi,
Lacrimi umede sau
Uscate,
Vise diferite despre
Ce bine ar fi fost
Sau ce pãcat cã nu s-a
Întâmplat,
Coșmaruri,
Și toate se ciocnesc
Se întrec și se
Accidenteazã
Mortal.
Și uite așa am început sã zâmbesc
Relaxat și detașat de toate
Pentru cã am reușit sã ies
Din vâltoarea asta nebunã
Stând acum tolãnit,
Încãlzindu-mã la cãldura
Zâmbetului tãu
Și mulțumindu-ți
Cã m-ai ajutat sã trec
Strada.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mirare
  2. Definitiv
  3. Hibernare
  4. Am scris invers
  5. Univers infinit de plăceri
  6. Sentimente la întâmplare
  7. Grãdina cuvintelor
  8. Peste tine
  9. Poezie amarã
  10. Cheia norocului
  11. Senzații
  12. Într-o cutã
  13. Licitație
  14. Mecanism matematic și misogin
  15. Iubita mea
  16. Aproape
  17. Cerc floral
  18. Epilog
  19. Eu-tu
  20. Vitrina sufletului tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii