Adrian Furnicã

Vâltoare

Stau pe trotuar
Pe o bancã
Și mã uit la tot ce trece
Cu vitezã prin fața mea,
Gânduri iuți,
Amintiri rebele,
Iubiri trecute,
Râsete moi,
Lacrimi umede sau
Uscate,
Vise diferite despre
Ce bine ar fi fost
Sau ce pãcat cã nu s-a
Întâmplat,
Coșmaruri,
Și toate se ciocnesc
Se întrec și se
Accidenteazã
Mortal.
Și uite așa am început sã zâmbesc
Relaxat și detașat de toate
Pentru cã am reușit sã ies
Din vâltoarea asta nebunã
Stând acum tolãnit,
Încãlzindu-mã la cãldura
Zâmbetului tãu
Și mulțumindu-ți
Cã m-ai ajutat sã trec
Strada.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Șoapte
  2. Singur în mine
  3. Poate cine știe…
  4. Tãcere
  5. Alb
  6. Revelația
  7. Dorința
  8. Poezie amarã
  9. Din cauza ta
  10. Trupurile viselor
  11. Nerostire
  12. Univers infinit de plăceri
  13. Idei
  14. Metamorfoza
  15. Nãpãdit
  16. Lupta
  17. Lucire clarã
  18. Zâmbet rece
  19. Mai în interior
  20. Altfel, de ce?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii