Adrian Furnicã

Mai… de tot

Te iubesc și asta-mi ocupã tot timpul
Tot capul, tot gândul, tot trupul
Te iubesc și asta-mi ține de foame
De sete, de ducã, de noapte
Te iubesc și asta-mi face bine
Și rãu, încet, sfios și tandru
Te iubesc și te simt în interiorul meu
Cotrobãindu-mi prin vene
Prin suflet, prin mintea mea cea întortocheatã
Te iubesc cu tot interiorul meu necenzurat, necurat, nebun,
Te simt cum îmi incestezi mintea
și dorințele, faptele, putințele
Te simt cum îmi omori voința
Bolnav, agonizând
Surâsuri, sughițuri și plânsuri
Te vreau mai în interiorul meu
Mai adânc, mai profund, mai….de tot
Te iubesc crezând cã n-am sã mai iubesc niciodatã
Nici mâine, nici ieri, nici atunci când mã vei arunca
La gunoi
Te iubesc cât e universul de mic, de mare
De nepãtruns
Și te vreau mai mult, mai celest,
Mai dureros
Mereu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Singur în mine
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Umed și cald
  4. Cheia norocului
  5. Peste tine
  6. Sã mã sãruți
  7. Aproape
  8. Simțuri zdrențuite
  9. Am scris invers
  10. Poezie amarã
  11. O mânã de sentimente
  12. Nebãnuita neputințã
  13. Am sã plec din mine
  14. Nerostire
  15. Univers infinit de plăceri
  16. Nud îmbãtãtor
  17. Buze tari
  18. Am nevoie de tine
  19. Cu tine
  20. O picãturã din sufletul tãu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii